ALEGERI LOCALE 2016. Vicepremierul Vasile Dâncu votează la Colegiul Energetic din Cluj-Napoca. el a declarat că aceste alegeri locale nu sunt neapărat despre localități ci despre schimbarea României.
„Cred că aceste alegeri locale liniştite nu sunt neapărat despre localităţile din România, ci sunt despre România în general, despre schimbarea României. A fost cea mai liniştită campanie din istoria României, de 25 de ani, istoria postrevoluţionară. Cred că este un semn că oamenii ştiu să respecte regulile, că românii sunt mai disciplinaţi de multe ori decât demnitarii lor, decât clasa politică. Este o învăţătură pentru noi să constituim împreună şi în continuare reguli. Înseamnă să constituim reguli de transparenţă, reguli prin care politicienii şi cei care vor fi aleşi astăzi şi la toamnă să respecte integritatea, reguli prin care pe oameni să-i aducem mai des să hotărască despre destinul localităţilor lor, să vedem în ce măsură referendumul poate funcţiona şi mai des, atunci când este vorba de probleme locale importante. Cred că este important să nu mai stăm fără nici un proiect, cu mâna întinsă Europei sau altor organisme internaţionale să ne ofere ceea ce nu ne putem oferi noi singuri. Trebuie să lucrăm la proiectul nostru în acest moment şi cred că acesta este un lucru bun”, a declarat el, la secţia de votare nr. 113 din Cluj-Napoca, alături de soţia sa.
Potrivit acestuia, chiar dacă schimbarea nu se va produce imediat, procesul este ireversibil.
„M-am bucurat că am văzut pe buletinele de vot sigle noi sau candidaţi independenţi. Poate că nu se va face la aceste alegeri schimbarea, poate că nu se va schimba clasa politică la toamnă, dar, cu siguranţă, va fi o schimbare foarte repede. Peste patru ani cel mai târziu vom vedea sigle noi, vom vedea oameni noi şi cred că aceasta este calea schimbării. Totul este ca aceste partide noi, aceşti candidaţi independenţi noi să fie consecvenţi cu propriul lor proiect, să nu uite, după ce au pierdut unii dintre ei alegerile astăzi, să nu uite ceea ce au visat în campanie şi să meargă mai departe şi să trăiască conform principiilor lor, principii noi, principiile unei alte lumi. Cred că schimbarea începe astăzi şi de aceea cred că astăzi nu vor fi rezultate spectaculoase probabil, nu vor fi dispărut toţi dinozaurii politici, dar este primul semn că în consilii locale, în posturi de viceprimari, de consilieri locali vor fi partide noi, vor fi tineri, vor fi oameni care n-au mai făcut politică. (…) Sunt foarte optimist cu privire la ceea ce se va întâmpla în viitor în România, chiar dacă multă lume se plânge de faptul că nu mai există mari dezbateri în campanie, că parcă nu mai este bătălie politică”, a adăugat vicepremierul Dîncu.
267.242 de persoane candidează pentru a ocupa o funcţie de primar, consilier local, judeţean sau în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, 12 candidaţi candidează pentru postul de primar general al Capitalei, 14.039 candidaţi doresc să ocupe funcţia de primar, 239.134 de persoane îşi doresc o funcţie de consilier local, iar 14.057 aspiră la un mandat de consilier judeţean sau ales în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
În Bucureşti, 1.780.307 de cetăţeni, sunt chemaţi la urne, pentru a-şi alege primarul general, primarii de sectoare, consilierii generali şi pe cei locali, în 1.246 de secţii de votare. În sectorul 1 sunt înscrişi în registrul electoral 207.584 alegători, în sectorul 2 – 317.581, în sectorul 3 – 402.970, în sectorul 4 – 272.842, în sectorul 5 – 248.438, iar în sectorul 6 – 330.892.
În premieră, în secţiile de vot a fost instalată o aplicaţie pe o tabletă prin care vor fi prevenite tentativele de vot ilegal. Astfel, alegătorul îi înmânează unui operator de calculator cartea de identitate, care va scana CNP-ul, iar aplicaţia va indica dacă acesta a mai votat sau nu. Fraudarea votului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
O altă noutate constă în faptul că preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.
Au dreptul de a alege cetăţenii care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, iar dreptul de vot se exercita pe baza buletinului de identitate, cărţii de identitate, cărţii de identitate provizorii, paşaportului diplomatic sau de serviciu şi carnetului de serviciu militar. Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţa şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai UE).
La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local, judeţean şi pentru primar, unde vor primi trei buletine de vot. În Capitală, vor vota pentru consiliul local al sectorului, primarul de sector, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general şi vor primi patru buletine de vot.
Ştampila cu menţiunea „Votat" se aplică în interiorul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului preferat, în caz contrar buletinul fiind declarat nul. După ce au votat, cetăţenii îndoaie buletinul de vot şi îl introduc în urne. Ulterior, alegătorii trebuie să predea ştampila preşedintelui secţiei, care are obligaţia să ştampileze actul de identitate, menţionând data scrutinului.
Pentru alegerile de duminică, au fost organizate la nivel naţional 18.616 de secţii de votare.
