“Cred că ar trebui să fie la fel de respectat ca Shakespeare pentru contribuţia la crearea spiritului englez şi a unei încăpăţânări originale englezeşti, care încă mai este, slavă Domnului, vie şi bine mersi”, a spus Dickinson, duminică, în faţa celor câteva sute de persoane care s-au adunat la evenimentul de dezvelire a plăcii prin care locul exact al mormântului lui William Blake, din Bunhill Fields, Londra, este marcat, la 191 de ani de la moartea poetului.
Din 1927, o inscripţie în piatră anunţa trecătorii că rămăşiţele pământeşti ale poetului şi ale soţiei sale, Catherine Sophia, odihnesc “în apropiere”, dar, din 1960, cum mormântul poetului se afla într-o zonă care a fost transformată în gazon, s-a pierdut locul exact în care se afla acesta.
A fost nevoie de o investigaţie a membrilor Societăţii Blake pentru a restabili coordonatele, după înregistrările oficiale din arhiva cimitirului londonez. Din 2006, când faptul că locul exact a fost descoperit a devenit public, Societatea Blake a obţinut aprobările necesare de la autorităţile locale şi a strâns suma de 30.000 de lire sterline pentru a amplasa o nouă piatră de mormânt.
La ceremonia de duminică au mai vorbit romancierul Phillip Pullman, preşedintele Societăţii Blake, fostul arhiepiscop de Canterbury Rowan Williams şi romanciera Tracy Chevalier, care a publicat cu ani în urmă romanul “Simetria de temut/ Burning Bright”, despre raportul dintre poet şi copiii care i-au inspirat seriile celebre de poeme.
William Blake (1757 – 1827) este considerat unul dintre cei mai influenţi poeţi din literatura universală. A scris, a desenat, a pictat şi a gravat pentru a-şi tipări pe cont propriu versurile în mici volume. Este privit ca primul poet romantic din literatura engleză. A murit nerecunoscut şi în relativă obscuritate, dar, după ce opera sa a căpătat influenţă, în catedrala St Paul din Londra a apărut un cenotaf care îl celebra drept una dintre figurile majore ale spiritualităţii britanice, prezentat ca “artist, poet, mistic”.
Referinţe la poemele sale se regăsesc în texte de Bob Dylan şi Allen Ginsberg, iar romanele grafice, ca şi genul fantasy îşi revendică descendenţa din lucrările sale artistice. Poemul său “Tigrul” este citat în filmul “Crimele din Mica Italie/ Mean Streets”, de Martin Scorsese, iar imaginea dragonului din titlul continuării celebrului thriller “Tăcerea mieilor/ The Silence of the Lambs” este împrumutată din opera sa. Chiar şi numele celebrei trupe The Doors, împrumutat de Jim Morisson dintr-un roman de Aldous Huxley, era, de fapt, adaptat din poemul lui Blake “The Marriage of Heaven and Hell”.
