După întoarcerea în România, printre cele mai importante realizări ale lui Dan Adamescu s-au numărat crearea a mii de locuri de muncă și formarea de profesioniști în mai multe domenii, salvarea de la închidere a celui mai vechi ziar al țării – „România liberă”, precum și dezvoltarea, timp de 15 ani, a firmei Astra Asigurări, pe care a adus-o pe primul loc în topul companiilor de profil.
La 27 mai 2016, Dan Adamescu, unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri români, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, sub acuzația de dare de mită, pe baza unui dosar instrumentat de DNA.
În ciuda numeroaselor sale probleme medicale și a faptului că nu se putea deplasa decât în scaun cu rotile, omul de afaceri în vârstă de 68 de ani a fost trimis în centrul de arest preventiv, în condiții îngrozitoare – șase până la opt persoane închise la subsol, într-o celulă de câțiva metri pătrați. De aici, Dan Adamescu a fost mutat la Penitenciarul Rahova și apoi la Jilava.
După îndeplinirea fracției de pedeapsă prevăzute de lege, Dan Adamescu a făcut cerere de eliberare condiționată, dar cererea i-a fost respinsă.
Cât a fost ținut în detenție la închisoarea Rahova, lui Dan Adamescu nu i s-a administrat timp de 37 de zile tratamentul medical de care avea disperată nevoie, în ciuda faptului că medicamentele fuseseră deja aduse la penitenciar. În asemenea condiții, starea de sănătate a lui Dan Adamescu s-a agravat. În urma declanșării unei septicemii, decesul lui s-a produs în noaptea de 24 ianuarie 2017, imediat după miezul nopții, într-un spital civil, unde omul de afaceri fusese internat sub pază.
Cazul Dan Adamescu a reprezentat o încălcare flagrantă a Convenției Europene a Drepturilor Omului, care prevede că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Avocatul Cătălin Breazu consideră că magistraţii care i-au refuzat lui Dan Adamescu cererea de eliberare condiţionată au dat dovadă de rea-credinţă.
„Procurorul DNA a insistat pe faptul că nu crede că domnul Adamescu este bolnav şi a susţinut că acesta a mers la spital doar pentru o operaţie la genunchi. Mai mult, a susţinut, în sala de judecată, că domnul Adamescu nu poate fi eliberat pentru că a stat prea mult în spital”, a precizat avocatul.
Atitudinea discriminatorie împotriva lui Dan Adamescu este demonstrată de faptul că judecătoarea Elena Rovenţa, condamnată la patru ani şi jumătate de închisoare în acelaşi dosar cu Dan Adamescu, a fost eliberată condiţionat, în condiţiile în care era, de asemenea, bolnavă şi are peste 65 de ani.
Dovada că omul de afaceri nu a beneficiat de niciun fel de clemenţă din partea acuzatorilor este aceea că, deşi era deja în comă indusă în spital, procurorul DNA s-a opus ridicării controlului judiciar pe cauţiune. Totuşi, în această situație-limită, judecătoarea a permis ridicarea controlului judiciar pentru Dan Adamescu. A fost însă prea târziu.
Până în ultima clipă a vieții, Dan Adamescu a crezut în dreptate și a fost convins că va fi achitat, căci nu putea să conceapă faptul că, într-un stat de drept, un om nevinovat poate fi condamnat.
