Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Președintele Chinei nu stă la discuții cu separatiștii musulmani din țara lui

Preşedintele chinez Xi Jinping a ordonat încă din 2014 o luptă 'fără nicio milă' împotriva 'terorismului şi separatismului' în regiunea Xinjiang cu majoritate musulmană.

Share

Filip-Mihael Bodoc 0 comentarii

17.11.2019 - 14:26

Aceste fapte au fost găsite în documente interne ale regimului comunist de la Beijing dezvăluite de cotidianul american New York Times (NYT), notează duminică AFP.

Potrivit unor ONG-uri de apărare a drepturilor omului, peste un milion de musulmani, în principal de etnie uigură, se află în detenţie în această vastă regiune din nord-vestul Chinei, în urma unei campanii de represiune întreprinse în ultimii ani contra terorismului şi islamismului.

Cele peste 400 de pagini de documente publicate în acest weekend de cotidianul american oferă o imagine foarte rară a mecanismelor puse în funcţiune în Xinjiang, ca reacţie la atentate atribuite unor separatişti uiguri.

Potrivit NYT, această scurgere enormă de documente lasă să se înţeleagă că politica urmată în Xinjiang nu întruneşte unanimitatea în rândul puterii chineze.

Documentele au fost transmise de un membru al aparatului de conducere, care şi-a exprimat speranţa că ele vor împiedica regimul, inclusiv pe preşedintele Xi, 'să scape de culpabilitatea pentru detenţiile generalizate' din această provincie.

Printre documente se numără un discurs secret al lui Xi Jinping din 2014, în care preşedintele chema la o luptă 'fără nicio milă' împotriva 'terorismului, infiltrării şi separatismului', prin recurgerea la 'armele dictaturii democratice populare'.

Discursul le-a fost distribuit din 2016 funcţionarilor locali superiori pentru a justifica represiunea, cu ordinul de a-i 'ridica pe toţi cei care trebuie'.

Beijingul dezminte că un milion de persoane s-ar afla în detenţie în centre de reeducare politică, preferând să vorbească despre 'centre de formare profesională' destinate să lupte împotriva radicalizării islamiste.

Printre documentele citate de NYT figurează un 'ghid' destinat să răspundă întrebărilor studenţilor care ar reveni în Xinjiang şi s-ar interesa de soarta rudelor lor plasate în detenţie.

Funcţionarii sunt invitaţi să răspunde că aceste persoane nu au comis infracţiuni, ci au fost contaminate cu 'virusul' extremismului şi trebuie să urmeze un tratament 'înainte ca boala să degenereze'.

În plus, studenţii sunt îndemnaţi să rămână liniştiţi, întrucât comportamentul lor va influenţa durata detenţiei apropiaţilor lor.

Politica Beijingului în Xinjiang a fost condamnată de ţările occidentale. Însă, potrivit unui discurs al lui Xi Jinping citat de NYT, preşedintele se aştepta să elimine aceste critici.

'Nu vă îngrijoraţi dacă forţe ostile deplâng sau pătează imaginea Xinjiangului', avertiza preşedintele chinez în mai 2014, potrivit cotidianului New York Times.

Comentarii

loading...