Acordul pentru reducerea datoriei Greciei face datoria imensă a ţării sustenabilă pe termen mediu, dar estimările optimiste privind creşterea economiei şi înregistrarea unui excedent primar în viitor fac sustenabilitatea datoriei incertă pe termen lung, se arată într-un raport publicat marţi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.
Raportul organizaţiei financiare internaţionale privind sustenabilitatea datoriei Greciei arată diferenţe semnificative faţă de cel prezentat în iunie de ţările zone euro.
Guvernele din zona euro au reuşit în iunie, după îndelungi negocieri, să ajungă la un acord îndelung aşteptat pentru reducerea datoriei Greciei, într-un moment în care Atena se pregăteşte să încheie în 20 august al treilea program de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro.
Acordul prevede prelungirea cu zece ani a scadenţei unor împrumuturi de 96 de miliarde de euro din programul de asistenţă financiară (aproximativ 40% din totalul pe care Grecia trebuie să-l plătească în următoarele decenii zonei euro). Maturitatea creditelor a fost prelungită din 2023 până în 2033. De asemenea, va fi majorată ultima tranşă din programul de ajutor pe care o va primi Grecia pentru ca ţara să-şi construiască rezerve de numerar necesare în următoarele luni.
„Acordul pentru reducerea datoriei convenit recent cu partenerii europeni ai Greciei îmbunătăţeşte semnificativ sustenabilitatea datoriei pe termen mediu dar perspectivele pe termen lung rămân nesigure. Suntem îngrijoraţi că această îmbunătăţire a indicatorilor privind datoria pe termen lung poate fi susţinută numai dacă se realizează estimările optimiste privind creşterea economiei şi înregistrarea unui excedent primar, sugerând că ar fi dificil de susţinut accesul pe pieţele financiare pe termen lung fără un nou acord de reducere a datoriei”, se arată în raportul FMI.
Instituţia este pesimistă că Grecia va reuşi să ajungă la o creştere nominală anuală medie a PIB-ului de 3,1%, de acum şi până în 2060, sau un excedent bugetar de 2,4% din PIB în aceeaşi perioadă. FMI se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 2,9% şi un excedent bugetar de 1,8% din PIB în acea perioadă.
„Ar putea fi necesare noi acorduri pentru reducerea datoriei pentru a ajunge la un nivel sustenabil” dar dacă estimările zonei euro privind economia şi excedentul bugetar se dovedesc a fi corecte, Grecia nu va avea nevoie de măsuri suplimentare pentru atenuarea poverii datoriei, apreciază FMI.
Acordul era vital pentru a reasigura investitorii că datoria Greciei este sustenabilă, înainte ca Atena să revină pe pieţe pentru a-şi finanţa cheltuielile. Datoria publică a Greciei este de aproximativ 180% din PIB, cea mai ridicată din zona euro.
În prezent, Grecia se pregăteşte să urmeze exemplul altor victime ale crizei financiare, Irlanda, Spania, Portugalia şi Cipru, care au reuşit să atragă investitorii pe termen lung pe pieţele lor de obligaţiuni şi astfel să poată să se finanţeze independent. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple ar fi nevoie de o includere a obligaţiunilor greceşti în programul de achiziţii al Băncii Centrale Europene sau noi îmbunătăţiri ale ratingului Greciei, care în continuare este plasat în categoria junk.
„Soarele străluceşte deasupra Greciei. Este o situaţie complet diferită iar agenţiile de rating este posibil să continue să îmbunătăţească calificativele”, susţine Nick Gartside, director de investiţii în active cu venit fix la J.P. Morgan Asset Management.
Deoarece nu beneficiază de un rating de tip investment grade (recomandat pentru investiţii), obligaţiunile greceşti nu sunt incluse în programul de achiziţii de active al BCE. Pentru a fi incluse în acest program Grecia va fi nevoită să treacă un examen de sustenabilitate a datoriei care este puţin probabil să se întâmple până când Atena nu va implementa reformele convenite în luna iunie cu creditorii din Eurogrup.
Dacă BCE va ajunge la concluzia că datoria Greciei este sustenabilă, acest lucru ar deschide calea pentru ca obligaţiunile greceşti să fie incluse în ultimele luni de funcţionare a programului de achiziţii de active al BCE sau cel puţin în programul de anul viitor al BCE vizând reinvestirea veniturilor generate de obligaţiunile care ajung la maturitate.
„Credem că acordul din iunie cu Eurogrupul a crescut în mod semnificativ şansele ca obligaţiunile greceşti să fie incluse în achiziţiile de active ale BCE”, susţine economistul Barclays, Francois Cabau. Potrivit acestuia, BCE ar putea cumpăra obligaţiuni greceşti în valoare de aproximativ trei miliarde euro.
După ce a primit ajutoare financiare în valoare de 260 miliarde euro începând din 2010, ieşirea Greciei din programul de asistenţă va fi un punct de cotitură şi pentru zona euro pentru că va fi vorba de ultima ţară membră care este capabilă să stea pe propriile picioare, după Irlanda în 2013, Spania şi Portugalia în 2014 şi Cipru în 2016.
