Procurorii pot ancheta hotărârile de guvern cu caracter individual, potrivit unei decizii a Curții Constituționale (CCR).
CCR a respins, ieri, cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi a constatat că nu există conflict juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.
Curtea a avut în vedere faptul că hotărârile de guvern menționate (858/2013 și 943/2013) sunt acte administrative individuale, a căror adoptare pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit emiterea lor. Curtea a mai reţinut că nu există o similitudine între prezenta cauză şi Decizia nr.68/2017, considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu şi pe cele individuale. Decizia 68/2017, luată la începutul anului, a statuat că procurorii nu pot ancheta ordonanțe de urgență, pentru că un astfel de act normează cu caracter general şi, prin urmare, nu se poate reţine folosul celor care îl adoptă.
Cum se traduce decizia CCR
Ministrul Justiției, Tudore Toader, a explicat că o apreciere corectă a efectelor deciziei poate fi făcută doar după apariția motivării iar o poziție similară a adoptat și Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților. ”Să vedem considerentele! Şi la abuzul în serviciu a fost o decizie de respingere, iar considerentele au prevăzut obligativitatea unui prag valoric”, a declarat Tudorel Toader. Ce a vrut să spună Toader? Comunicatul de ieri al CCR, menționează că hotărârile menționate au caracter individual, deci pot fi anchetate, dar Curtea nu spune nimic despre hotărârile de guvern cu caracter general, emise în alte cazuri. Potrivit unor experți consultați de ”România liberă”, actele administrative normative conţin reglementări cu caracter general, impersonale, în timp ce actele individuale produc efecte, de regulă, faţă de o persoană, sau uneori faţă de mai multe persoane, nominalizate expres în conţinutul acestor acte. Cu alte cuvinte, pare că judecătorii CCR au dat undă verde pentru anchetarea hotărârilor cu carcater individual (cum sunt cele din dosarul Belina), dar nu și pentru cele cu carcater general.
Miza bătăliei
CCR a discutat cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care, în 2013, părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman. În cadrul şedinţei CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competenţa de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susţinând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.
Pe 22 septembrie, DNA a anunţat că vicepremierul Sevil Shhaideh este urmărită pentru pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu când era secretar de stat la MDRAP. În 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman, prin două hotărâri de Guvern. Ulterior, Insula Belina a fost cedată Tel Drum iar, într-un alt dosar deschis recent, procurorii susțin că firma este deținută de Liviu Dragnea prin interpuși.
