Generalii Florian Caba şi Vasile Paul sunt liberi, deşi revoluţionarii spun că au pe conştiinţă mulţi morţi.
Generalul în rezervă Vasile Paul este una dintre cele mai controversate personalităţi ale Timişoarei revoluţionare, nu atât pentru rolul jucat în episodul masacrului din Calea Girocului, unde au fost ucise două persoane şi alte şase au fost rănite, cât, mai ales, datorită ascensiunii rapide în ierarhia militară. Dacă în decembrie 1989, Vasile Paul era maior la o unitate de tancuri din Lugoj, după nici zece ani de la Revoluţie a ajuns general maior şi a fost numit la conducerea unui departament important din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv Direcţia de Planificare Strategică. Faptul că ofiţerul nu a fost incriminat pentru crimele revoluţiei de la Timişoara, dar şi evoluţia sa profesională de după decembrie 1989, par o recompensă pentru modul în care a răspuns la comenzile celor care au preluat puterea în zilele fierbinţi ale revoluţiei.
Foc asupra demonstranţilor
În seara zilei de 17 decembrie 1989, generalul Ştefan Guşe i-a dat ordin maiorului Vasile Paul să recupereze cinci tancuri ajunse în stăpânirea demonstraţilor. Aceştia blocaseră o intersecţie din Calea Girocului şi transformaseră tancurile în baricadă. Ajuns la faţa locului în fruntea unui grup de militari de la U.M. 01140 Lugoj, maiorul Vasile Paul a ordonat foc asupra demonstranţilor. „Reuşisem să deblochez tancurile din Calea Girocului, folosind efective conduse de un maior foarte destoinic – Paul Vasile. Dacă luau foc, tancurile explodau ca nişte bombe. Distrugeau cartierul. Am dat ordin să fie deblocate cu orice preţ. Recunosc: cu orice preţ! Inclusiv prin foc!”, recunoaştea Ştefan Guşe după Revoluţie. Mărturia sa a fost consemnată într-o carte scrisă de Pavel Coruţ. În ciuda mărturiilor revoluţionarilor care-l incriminau, maiorul Vasile Paul a beneficiat de protecţia înaltă, astfel că dosarul în care a fost anchetat pentru omor a fost blocat la parchetele militare.
„Dosarul privind masacrul din Calea Girocului, în mod paradoxal, deşi este gata – şi e demonstrată acolo vinovaţia generalului Paul Vasile – stă din cauza unei expertize medico-legale care, dintr-un motiv sau altul, întârzie să ajungă la noi, ca s-o punem la dosar. Eu nu am competenţa şi nici nu trebuie sa fac presiuni asupra medicilor legişti, să mă amestec în munca lor, însă acolo se găseşte ordonanţa noastră prin care sunt rugaţi să facă această expertiză psihiatrică, este obligatoriu să o punem la dosar. Acest general Paul Vasile a găsit mereu pretexte ca să se sustragă verificării de la Institutul Medico-Legal, ba că e bolnav, ba că este în concediu, ba că e plecat din ţară şi, în felul ăsta, s-a pierdut foarte mult timp şi s-a întârziat trimiterea dosarului la instanţă”, a declarat procuroul Dan Voinea.
Avansat la conducerea Direcţiei de Planificare Strategică din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, generalul Vasile Paul a fost cooptat şi în învăţământul superior, la catedra de Ştiinţe Politice. El a predat o perioadă studenţilor de la Universitatea de Vest. În mod absolut şocant, printre studenţii obligaţi să-i asculte peroraţiile s-a aflat şi Geanina Jugănaru, masterandă la Ştiinţe Politice, al cărei tată a fost împuşcat mortal în seara zilei de 17 decembrie 1989, în Calea Girocului. Generalul în rezervă Vasile Paul nu a putut fi contactat pentru a-şi spune opinia vizavi de rolul său în masacrul din Calea Girocului. Vinovăţia pentru crimele revoluţiei a intrat în prescriere, astfel că Vasile Paul a devenit un pensionar liniştit…
Acelaşi model în cazul Caba
Un alt general care a scăpat nepedepsit este Florian Caba. În decembrie 1989, el a coordonat represiunea din zona fostului hotel Astoria din Cluj, actuala Cameră de Comerţ. Este vorba de locul în care militarii au încercat să oprească acolo coloanele de muncitori care veneau în centrul oraşului dinspre platforma CUG. Comandantul dispozitivului de represiune era căpitanul Ilie Dicu. Acestuia generalul Florian Caba, pe atunci locotenent-colonel, i-a spus „Dacă trece vreunul de tine, te fac trădător de ţară!”. Ilie Dicu a ordonat „Foc!”. Pentru „vitejia” sa, Ilie Dicu a fost premiat cu bani, în seara de 21 Decembrie 1989, de către Florian Caba. Ulterior, călăul a fost promovat în grad şi în funcţie. El a fost pensionat cu gradul de general şi din funcţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre în ultimul mandat prezidenţial al lui Ion Iliescu.
Revoluţionarii clujeni vor Piaţa Libertăţii înapoi
Revoluţionarii clujeni vor să propună administraţiei locale revenirea Pieţei Unirii la numele de Piaţa Libertăţii, aşa cum s-a numit imediat după Revoluţie. Preşedintele „Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei”, Aurel Coltor, a declarat, chiar în timpul organizării marşului prin care s-a comemorat 21 de ani de la Revoluţie, că revenirea la vechiul nume ar fi un omagiu adus celor care au murit în Cluj în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Coltor a mai spus că revoluţionarii sunt dezamăgiţi de evoluţia României din ultimii 21 de ani şi mai ales de faptul că ţara este condusă de clientela politică, în loc ca specialiştii să fie cei care iau deciziile.
Comemorarea eroilor
Marşul revoluţionarilor clujeni a început la Hotelul Astoria, acolo unde au avut loc, în 1989 primele împuşcături şi unde ieri s-au depus jerbe şi coroane de flori. Apoi, cortegiul a pornit către Monumentul Eroilor din Piaţa Unirii. Acesta a fost inaugurat în 2003 şi a fost sculptat în bronz de artistul Liviu Mocan. Monumentul reprezintă opt siluete ca nişte trunchiuri stilizate cu găuri în ele, la picioarele cărora se află o listă cu numele celor ucişi în Decembrie `89. Marşul s-a încheiat în Cimitirul Eroilor de pe Calea Turzii.
