"Taranul e al mai prost din Romania. Vindem laptele cu 7 mii de lei. Abatorul plateste chilul de carne in viu cu 17 mii de lei, daca ii dau un vitel sau o vaca. Eu ce pot cumpara cu 17 mii de lei dintr-un magazin? Nimic. Da’ el stii ce face cu vita mea? Pai o transeaza in juma’ de ora si dupa aia imi vinde mie chilul de carne cu 170 de mii! Te umfla si rasul", spune Ion Lancea, un taran voinic din comuna sinca Noua. De altfel, oamenii din aceasta localitate brasoveana situata la poalele muntilor Fagaras au aceleasi probleme ca majoritatea taranilor din Romania. Produsele lor nu au pret, motiv pentru care nici banii nu prea-i dau afara din casa. Sunt oameni gospodari si "au cultul muncii", dupa cum ii lauda primarul Dumitru Flucus. Pe de alta parte, prim-gospodarul comunei crede ca oamenii din sat sunt uneori prea traditionalisti si greu de convins sa accepte ceva nou. Taranii din Sinca Noua au insa toate motivele sa spere ca in curand viata li se va imbunatati semnificativ pentru ca vor putea vinde laptele, branza sau cartofii cu un pret mult mai bun decat in prezent. Acest lucru este posibil fiindca, incepand de anul trecut, primaria si majoritatea gospodariilor au incheiat contracte cu o firma specializata de certificare ecologica din Cluj, care le-a impus conditii drastice privind conditiile de hrana si de viata ale vitelor din gospodariile proprii. De fapt, cea mai importanta cerinta o reprezinta cea referitoare la lipsa fertilizantilor si ingrasamintelor chimice din nutretul animalelor si culturile agricole. Pe langa aceasta, mai exista prevederi referitoare la spatiile de depozitare a produselor, calitatea grajdurilor etc. "Anul trecut am primit o solicitare de la Primaria sinca Noua in care se spunea ca gospodarii de aici doresc sa obtina certificate ecologice. Nu era foarte greu sa indeplineasca conditiile cerute pentru ca ei spuneau ca stiu din mosi-stamosi ca fertilizantii chimici strica pasunea. Pana in acest moment am incheiat contracte cu 90 de gospodarii de acolo si cu primaria pentru pasunea comunala. Periodic facem verificari sa vedem daca se respecta conditiile. Cred insa ca acest demers al lor va fi profitabil daca vor avea unde sa vanda produsele. E drept ca in supermarket este o diferenta mare de pret intre branza obisnuita si branza ecologica", spune Pirosca Lorinch, directorul firmei care atesta ecologic produsele din Sinca Noua.
"Degeaba ai produse ecologice daca nu ai o hartie la mana"
Cum au ajuns insa taranii din sinca Noua sa faca un lucru aflat de altfel la indemana multor localitati din tara, dar inedit, totusi, in Romania? Primarul comunei, Dumitru Flucus, este artizanul acestei initiative. "Comuna noastra este una noua, ne-am infiintat in 2002. Am vrut sa facem si noi ceva, sa fie viata in satul asta si peste 50 de ani. Dupa cum se stie, din pricina saraciei, satele din Romania se depopuleaza. Ne-am luat dupa ce am vazut la altii, in Occident, si am hotarat sa facem agricultura certificata bio, ca tot e la mare moda in strainatate. Ne era mai usor, ca aici nu este zona poluata, deci potential era, trebuia numai sa constientizam lumea si sa oficializam lucrul asta. Ca degeaba ai produse ecologice daca nu ai o hartie la mana care sa recunoasca lucrul asta, ca sa poti obtine un beneficiu economic. Am facut sedinte cu oamenii. Am dezbatut aici, le-am explicat ce e aia ecologie… Oamenii nu stiau – nu iesisera niciodata afara – ca produsele ecologice sunt mai scumpe decat cele obisnuite daca, bineinteles, sunt atestate de o firma agreata de Uniunea Europeana. A fost greu sa conving oamenii sa plateasca pentru aceste certificate. Cum sa-l convingi pe taran sa scoata acum bani din buzunar pentru un beneficiu care va aparea peste un an sau doi? Oamenii au probleme economice concrete aici, in Sinca Noua. Am avut un proiect cu nemtii (n.r. – comuna este infratita cu localitatea Wulkow, Brandenburg – Germania) si am dus localnici in Germania care au vazut cu ochii lor ca se vand si merele cu viermi la un pret mai mare", spune primarul Flucus.
Fabrica de produse lactate ecologice
Christoph Promberger este un pasionat de natura din Germania, de profesie inginer silvic, stabilit in Sinca Noua cu multi ani in urma. Venit in Romania cu un proiect legat de studierea lupilor, Christoph s-a indragostit de locurile acestea. Acum germanul are in Sinca Noua un centru de echitatie si se ocupa de proiectele din zona ale fundatiei ecologice internationale WWF (For a living planet). Promberger are in grija insa si un alt proiect care, practic, va inchide circuitul economic al produselor bio de la sinca Noua. Este vorba despre o fabrica de produse lactate ecologice, deschisa cu banii unor oameni de afaceri din Elvetia, investitie care, potrivit lui Promberger, se va ridica la peste un milion de euro. "Deja s-au cumparat terenurile si se face proiectul. Cel mai tarziu in primavara va incepe constructia fabricii. Nu este un proiect mare, este doar pentru productia de lapte a satului, in medie cam de 2.000 de litri pe zi. Vom face cascaval, mai multe feluri de branza, atat pentru export, cat si pentru piata romaneasca. Totul va fi exclusiv bio, nu vom lua nici un miligram de lapte necertificat ecologic", spune Christoph Promberger.
Comunitati ecologice peste tot in lume
Conceptul de comunitate ecologica, desi nu inseamna mare lucru in Romania, a aparut in lume inca din anii ’60 si reflecta un mod de viata al localnicilor foarte apropiat de natura. Asta presupune folosirea doar a ingrasamintelor naturale pentru terenuri, energii nepoluante (panouri solare pentru incalzire, mori de vant pentru producerea curentului electric etc.). Una dintre primele comunitati ecologice din lume a fost localitatea Findhorn din nordul Scotiei. In 1987, fondatorul satului ecologic Liuminying din China a fost mentionat de programul Natiunilor Unite pentru Mediu. Una dintre cele mai spectaculoase exemple din acest punct de vedere este Ashton Hayes din Anglia, acolo unde comunitatea locala este implicata intr-un proiect de reducere pana la zero a emisiilor de carbon in atmosfera. In aceasta localitate consumul de energie (inclusiv cel din casele oamenilor) este redus pana la strictul necesar. In Romania, conceptul nu este foarte raspandit. Exista insa ferme private de culturi agricole ecologice care – desi au productii mai mici decat cele obisnuite – scot profituri importante din vanzarea produselor cu preturi ridicate, in special in strainatate.
"Sper sa-l bat la fund si pe neamt, si pe englez"
Taranul Ion Lancea din Sinca Noua ii primeste de cateva ori pe an la el in gospodarie pe inspectorii de la Cluj care-i verifica conditiile in care-si tine vacile si, mai ales, daca le da numai mancare naturala. La inceput, omul nu prea a stiut de ce trebuie sa-i plateasca pe domnii aceia care-i veneau acasa. Acum taranul a inteles la ce-i foloseste ecologia. "Dupa cum ma duce pe mine capul, produsul ecologic este unul natural, adica mai curat. Fiind mai curat, ceri pe piata europeana alti bani pe el. Asa speram sa-i batem la fund si pe neamt, si pe englez, ca marfa mea e mai buna ca a lor."
