Din peste 400 de spitale şi ambulatorii care există în România, 100 au reuşit să acceseze fonduri europene. La fel ca şi celelalte domenii – turism, transporturi, agricultură, nici Sănătatea nu stă excelent la absorbţia fondurilor UE. Dacă în Bucureşti aceste proiecte nu au putut fi accesate în număr mare deoarece zona este considerată una dezvoltată, în restul ţării managerii de spital nu şi-au dat suficient interesul. Atitudinea lor se explică în mai multe feluri: lipsă de informare, restricţii bugetare, coordonatori de proiecte slab pregătiţi. Instabilitatea politică şi legislativă a sistemului sanitar au condus, de asemenea, către o astfel de situaţie. „Cu manageri de spital care astăzi sunt mâine nu mai sunt, proiectele complexe sunt greu de pornit”, spune Vladimir Porosch, fost manager la Spitalul „Sf. Ioan”, din Iaşi.
Totuşi, există şi proiecte interesante şi unităţi care au reuşit să acceseze sume importante. Ambulatoriul Spitalului de Ortopedie Foişor sau cel al Spitalului de Copii „Victor Gomoiu”, din Bucureşti ar fi doar câteva dintre exemple.
„Documentaţie copy-paste”
Cele mai multe dintre problemele care au dus la o proastă absorbţie a fondurilor structurale şi regionale au avut cauze financiare. „Cu până la 30% din bani trebuie să vină spitalul”, a explicat Silvia Ghica de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Ilfov.
Astfel, şansele mari de reuşită au avut în special spitalele care s-au aflat în subordinea primăriillor avute. „Dacă un spital nu se află în «cărţile» primăriei, direcţiilor de sănătate publică sau ale Ministreului Sănătăţii, nu va reuşi să îşi scrie rapid un proiect”, punctează Lucian Popa, fost manager la Spitalul de Urgenţe „Sf. Ioan”, din Iaşi.
Nu în ultimul rând, delăsarea managerilor de proiect, lipsa de organizare, nerespectarea termenelor şi întocmirea superficială a documentaţiei au dus în unele cazuri către pierderea acestor fonduri. „Documentele trebuie redactate exact aşa cum scrie în ghiduri. În România, nu s-a creat obişnuinţa de a scrie cu o foarte mare stricteţe aceste proiecte”, a adăugat Silvia Ghica. Experţii în fonduri europene susţin că au existat cazuri în care spitalele au apelat la firme de consultanţă neserioase, iar asta a dus la rateuri. „Au fost situaţii în care consultanţii dădeau «copy-paste» la un proiect deja scris şi uitau să şteargă numele original”, exemplifică Silvia Ghica.
Deşi banii de la UE puteau fi accesaţi încă de acum patru ani, experţii în fonduri europene spun că abia anul trecut managerii de spital au început să se intereseze cu adevărat de acestea. „Abia anul trecut s-au mai dezgheţat treburile, însă, din păcate, fondurile mai pot fi accesate doar până în 2013″, a precizat Cristina Racoceanu, expert în fonduri europene la Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Aceasta a explicat şi faptul că Sănătatea nu a fost considerată domeniu cheie atunci când România a aderat la UE şi, în consecinţă, nu au existat fonduri specifice. „Au existat întelegeri preaderare , iar Sănătatea nu a fost domeniu prioritar. De aceea, toate fondurile europene în Sănătate au fost accesate cu mare greutate”, spune Cristina Racoceanu.
Expertul spune că în ultima perioadă accesul la informaţii a fost mai bun, dar că mulţi directori de spital nu şi-au putut asuma cheltuielile prevăzute de proiecte. „Pe parcursul unui proiect pot aparea si cheltuieli neeligibile, avem cofinantarea, precum şi TVA-ul care este o cheltuială neeligibilă”, a explicat Racoceanu.
Proiectele europene în domeniul sănătăţii s-au desfăşurat prin Programul Operaţional Regional, axele 3 şi 4, precum şi printr-un program de informatizare desfăşurat de Ministerului Comunicaţiilor. Niciunul dintre proiecte nu a avut legătură directă cu Ministerul Sănătăţii. Banii accesaţi până acum vor fi direcţionaţi în reabilitare de clădiri, achiziţii de aparatură medicală, informatizare sau pregătirea personalului medical.
Mai sunt de accesat fonduri elveţiene şi norvegiene
Întrucât banii europeni au fost accesaţi târziu, pacienţii mai au de aşteptat încă un an-doi până când vor putea pătrunde în spitale civilizate. În Bucureşti, printre unităţile care vor beneficia de fonduri europene se află Spitalul Colentina, Spitalul „Victor Babeş”, Spitalul de psihiatrie „Constantin Gorgos” şi Spitalul „Sfânta Maria”. „La Colentina se va deschide un centru de cercetare – proiect în valoare de 23 de milioane de euro. Tot acolo va exista şi un PET-CT, un aparat care în acest moment mai există doar la Oradea şi în clincile private”, exemplifică Marius Savu.
La Spitalul „Sf. Maria”, managerul Narcis Copcă povesteşte că a accesat 500.000 de euro, bani investiţi în informatizarea spitalului. „Activitatea unui manager nu presupune doar execuţia unui buget primit de la Casa de Asigurări. A fi manager înseamnă să fii gospodar şi să te uiţi de unde mai poţi lua fonduri”, se laudă el astăzi.
Timpul nu este însă pierdut pentru managerii care vor să facă treabă în sistemul sanitar. Se mai pot obţine bani şi din fonduri norvegiene sau eleveţiene, începând din toamnă, când se vor deschide linii de finanţare. Până atunci însă, trebuie create proiecte solide. „Când accesezi astfel de fonduri, este foarte important să faci dovada că poţi implementa proiectul. Pe parcurs, banii investiţi sunt rambursaţi”, explică Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor Bucureşti, strucutură din cadrul Primăriei Capitalei prin care au fost accesate mai multe tipuri de fonduri europene pentru spitale.
Opinie: Proiecte neancorate în realitate
Fondurile norvegiene pot fi accesate şi de ONG-uri care au activităţi în domeniul Sănătăţii. Crucea „Alb-Galbenă”, un ONG care oferă îngrijiri la domiciliu, a pregătit proiecte pentru a accesa fonduri norvegiene, însă directoarea acestei organizaţii nu este foarte optimistă. „Am participat la diverse întâlniri care vizau fondurile norvegiene, dar, din punctul meu de vedere, a înţeles doar cine trebuia să înţeleagă. În afara banilor cheltuiţi pe hoteluri şi traininguri, eu nu am văzut să se întâmple mare lucru. Multe dintre aceste fonduri nu îşi găsesc correspondent în realitate”, este de părere Măriuca Ivan, manager la Crucea Alb-Galbenă. Mai optimistă este însă în privinţa fondurilor eleveţiene care se vor putea accesa din toamnă. „Sperăm să putem dezvolta sistemul de îngrijiri la domiciliu cu ajutorul acestora, dacă se vor deschide liniile de finanţare”, a adăugat ea.
Unul dintre ONG-urile care a obţinut fonduri norvegiene anul trecut este Asociaţia Prader Willi din România, condusă de Dorica Dan. „Am obţinut 1.980.000 de euro şi cu aceşti bani am făcut un centru de referinţă pentru bolile rare, o platformă online destinată celor care vor să cunoască mai multe informaţii despre bolile rare, am organizat cursuri pentru medici şi am evaluat genetic pacienţi care nu beneficiaseră de astfel de investigaţii efectuate de echipe multidisciplinare”, spune Dorica Dan. Ca să obţină bani norvegieni, Dorica Dan spune că a avut sprijinul Consiliului Judeţean Zalău, al Ministerului Sănătăţii şi al unor fundaţii din străinătate. „Cu 10% din suma totală trebuia să venim noi ca organizaţie, aşa că a fost nevoie să apelăm la parteneri. Din cauza instabilităţii legislative şi politice din ultimii ani, a fost greu să implemtăm aceste proiecte. De fiecare dată când se schimba ministrul sănătăţii, trebuia să facem reconfirmări, iar partenerii norvegieni nu înţelegeau întodeauna ce se întâmplă. A fost greu să câştigăm încrederea partenerului norvegian, dar am încercat să le explicăm pas cu pas situaţia şi în final totul a mers bine”, a povestit Dorica Dan.
TOP INVESTIŢII
Cum s-au împărţit banii UE
Fondurile europene au fost investite în special în reabilitarea de unităţi sanitare, dar sume importante au fost obţinute şi pentru informatizare ori pregătirea personalului medical şi administrativ.
Reabilitări – 70% din fonduri
Informatizare – 20%
Resurse umane – 10%
EXEMPLE
Spitale care au primit bani
Ø Ilfov, Spitalul Sfinţii împăraţi „Constantin şi Elena“, 16 milioane de euro vor fi investiţi în redresarea unui corp de clădire căzut, renovarea a cinci etaje, investiţii în aparatură de ultimă generaţie
Ø Iaşi, Spitalul „Sf. Spiridon“, 1,5 milioane de euro pentur un ambulatoriu nou-nouţ
Ø Cluj, Spitalul Clinic de Recuperare, 1,3 milioane de euro pentur o bază de tratament, refacerea circuitelor şi a reţelei electrice, precum şi pentru aparatură, echipamente sanitare
Ø Constanţa, Spitalul de Balneologie Eforie Nord, 20 de milioane de euro cu care se vor reabilita două baze de tratament, vor fi schimbate instalaţiile vechi de încălzire şi va fi achiziţionată aparatură medicală modernă
Ø Spitalul Muncipal de Urgenţă Moineşti, 3,7 milioane de euro, modernizare ambulatoriu
Ø Spitalul de Recuperare „Sf. Gheorghe“, Botoşani, 5,9 milioane de euro, modernizare ambulatoriu
Ø Spitalul Municipal Rădăuţi, 6,2 milioane de euro, bani pentru reabilitare şi echipare cu apartură medicală
Ø Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, 57 milione de euro, reabilitare şi echipare
