Cu acciza aceasta la combustibil este o discuţie în continuare. O să-i spun şi doamnei prim-ministru, pentru a vedea exact forma cea mai bună, perioada sau momentul cel mai bun pentru ca o astfel de decizie să fie şi ea dusă“, a spus Teodorovici.
„Ştiţi foarte bine că sunt o persoană, unii ar spune nu neapărat liberal, liberală în gândire, în sensul că, oricât ar încerca unii şi alţii să-mi pună în cârcă taxe, impozite, adoptări contra mediului de afaceri, nu o să reuşească, pentru că totuşi mediul de afaceri are o altă abordare şi o altă percepţie“, a declarat demnitarul.
Zero kilometri de autostradă
La introducere, în anul 2014, Cabinetul Ponta a afirmat că banii colectaţi din această supraacciză pe carburanţii auto vor fi folosiţi pentru construcţia de autostrăzi. Oricum era destul de greu de crezut, pentru că ordinul de mărime al sumelor colectate era evident prea mic pentru a fi folosit măcar la construcţia unei singure autostrăzi.
„Încasările aferente măsurii de majorare a nivelului accizei cu 7 eurocenţi, introdusă la benzină şi motorină, pentru perioada 1 aprilie 2014 – 31 martie 2015, au fost de 2.838,4 milioane de lei, din care 2.289,0 milioane de lei încasări din accize şi 549,4 milioane de lei încasări din TVA“, au declarat reprezentanţii Ministerului Finanţelor, răspunzând unei solicitări adresate de ZF, la finalul lunii aprilie a anului 2015.
Calculele făcute de-a lungul timpului au arătat că în România un kilometru de autostradă poate să ajungă la 20 de milioane de euro. Este enorm, mai mult decât în Germania. Să zicem însă că preţul ar fi la jumătate: 10 milioane de euro/kilometru. Cele 2,28 miliarde de lei, adică în jur de 500 de milioane de euro, încasate prin anul 2015, nu ajungeau decât pentru construirea a 50 de kilometri de autostradă, la 10 milioane de euro kilometrul.
Ca FCM Galaţi
Odiseea introducerii şi eliminării supraaccizei la carburanţi seamănă cu povestea din anii ’80, a echipei de fotbal FCM Galaţi, supranumită ABBA, pentru că intra în Divizia A, apoi retrograda în B, apoi iar promova în A şi iar retrograda.
Prețul carburanților a crescut cu 9% în luna aprilie a anului 2014, când a fost introdusă supraaciza la benzină și motorină. În luna ianuarie a anului 2017, supraacciza la carburanţi a fost eliminată. De pe 15 septembrie 2017, Cabinetul Tudose, ca să adune mai mulți bani la buget, a reintrodus-o.
Prețul la toate categoriile de combustibil a crescut cu 0,16% lei pe litru, iar de la 1 octombrie 2017 a urmat o nouă majorare, cu același procent. Prin această măsură, se revenea cumva la supraacciza pe carburanţi, introdusă de cabinetul PSD, condus de Victor Ponta. În luna septembrie a anului 2018, Orlando Teodorovici anunţa că supraaciza pe carburanţi ar putea fi din nou eliminată. Ceea ce declară acum este practic o reluare a aceleiaşi teme, abordate de demnitar acum aproape 10 luni.
„Va fi o propunere din partea noastră, ca Minister de Finanţe, vizavi de supracciză, până la final de an (n.r.: 2018). Vom face o analiză de oportunitate. Prima acţiune în România este să spui că vei avea un minus pe buget, dacă scoţi o taxă, dar trebuie să te uiţi la efectele de runda a doua. Dacă o astfel de taxă poate produce efecte pozitive în economie, este foarte bine“, declarase Teodorovici.
Impactul supraaccizei este la consumatorul final
Managerul garajului unuia dintre marii distribuitori de produse din România a declarat României libere că „preţul carburantului contează. Supraacciza are impact în preţul final, la utilizator“. Dar expertul a atras atenţia că „preţul acesta al carburantului este stabilit total în neconcordanţă cu preţul petrolului la nivel global. Vezi că scade preţul petrolului… la noi creşte preţul combustibilului“.
Pe de altă parte, noua normă europeană cu biocombustibilii, introdusă de la 1 noiembrie, anul trecut, are şi ea influenţa ei în preţul final al produselor, în urma transportului efectuat cu maşinile de aprovizionare.
„De la 5% biocombustibil, carburanţii trebuie obligatoriu acum să aibă 10% biocombustibil. Aceasta îmi determină un consum clar mai mare de carburant, corelat şi cu creşterea de preţuri“, a spus RL interlocutorul.
Benzinarii susţin că, atunci când se pune mai mult biocombustibil, aceasta nu afectează calitatea combustibilului. „O afectează, pentru că am simţit clar, la maşină. Consumă mai mult carburant pentru a avea aceleaşi performanţe. Motorul cere mai mult carburant, ca să funcţioneze la ceea ce îi cere şoferul, adică randamentul arderii carburantului este cumva mai scăzut“, a explicat RL managerul de garaj.
„Noi am făcut sesizarea la contractorul nostru de carburant, plecând de la maşina mea. Departamentul Comercial al benzinarului a răspuns că este o normă europeană, de la care nu ai cum să te abaţi, dar nu s-ar fi schimbat nimic în rău la calitatea combustibilului. Cu prima parte sunt de acord, cu a doua nu. Dacă eu văd, simt şi plătesc mai mult, cum poţi să spui că nu s-a schimbat nimic?“, a spus specialistul.
Zero impact la firmele de transport
Managerul cu care a discutat „România liberă“ controlează un parc de peste 1.000 de maşini, din topul firmelor de distribuţie din România. Care este pierderea lunară a acestei firme din cauza supraaccizei?
„Zero“, a spus interlocutorul, detaliind că „tu, firmă de distribuţie, dai 100 de lei pe combustibil. Acesta, precum şi întreţinerea maşinii, sunt 100% deductibile. Apariţia supraaccizei nu are impact“.
În cazul oamenilor care nu se ocupă de vânzări, din managementul firmei, deductibilitatea este de 50%, dar impactul este la un număr mic de maşini, de aproximativ 1% din totalul parcului de maşini, deci impactul general tinde spre zero şi firmele tac din gură. „De aceea nu zice nimic nici o firmă. Această supraacciză deranjează la privat, adică la proprietarii privaţi de maşini, la particulari, care le folosesc în scopuri necomerciale“, a explicat RL managerul.
De asemenea, la consumatorii finali de produse şi servicii, pentru că costul transporturilor creşte şi se duce în preţurile produselor şi serviciilor oferite pe bază de transport.
Astfel, să zicem că ai ca obiect de activitate producţia şi distribuţia de produse de panificaţie. Agenţii de vânzări care contractează şi maşinile de livrări, care transportă pâinea, au deductibilitate 100%. În schimb, produsele de panificaţie livrate sunt mai scumpe.
De unde anume se deduc banii? „Din suma de dinainte de profitul final, înainte de aplicarea taxelor şi impozitelor (n.r.: EBITDA). De exemplu, directorul financiar nu face parte din echipa de vânzări, deci acolo ai deducere 50%“, a explicat interlocutorul.
O logică a măsurii luate de-a lungul timpului de aceste executive PSD există. Sensul este că există mari firme care de ani de zile stau pe pierderi sau cu profit zero contabil. Atunci, statul preferă să ia direct supraacciza la combustibil. Oricum firma o deduce, dar ia ceva de la aceste firme.
„Indiferent dacă ia sau nu supraacciza, firma tot pe pierdere sau pe zero declarat de către domnii contabili este şi atunci statul nu mai ia nimic“, a spus României libere managerul unuia dintre cei mai mari distribuitori de bunuri de larg consum din România.
