Fitch Ratings a anunţat că păstrează ratingul României la nivelul BBB- stabil. Agenția atrage atenţia însă asupra riscurilor pe care le presupune continuarea actualului stil de guvernare.
Modelul ratingului suveran al londonezilor de la Fitch este cel al regresiei multiple, care utilizează 18 variabile, bazate pe medii centrate pe trei ani, inclusiv cu un an de previziuni. Agenţia listează caracteristicile naţionale ale ratingului acordat României, pe factorii de intrare luaţi în calcul.
Astfel, arată Fitch, „ratingul se confruntă cu o creștere a riscurilor de scădere din cauza unei relaxări fiscale prociclice semnificative și a unei creșteri rapide a salariilor, care depășesc creșterea productivității, care prezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică“. Deficitul bugetului general al României s-a majorat la 3% din PIB în anul 2016, de la 0,8% în 2015, în ciuda economiei în plină expansiune, aminteşte agenţia.
Performanţă scăzută de încasări fiscale
Creșterea s-a datorat „reducerilor mari de impozite și creșterii salariilor publice și plăților sociale“. Fitch estimează că „deficitul se va majora la 3,7% din PIB în anul 2017, peste obiectivul guvernamental de 2,9%, din cauza reducerii suplimentare a TVA, a ratelor accizelor și a creșterii salariilor publice, a pensiilor și a altor măsuri“.
Rezultatele pentru primele cinci luni ale anului 2017 arată o „performanță scăzută a încasărilor fiscale pentru bunuri și servicii și veniturile corporațiilor, iar deficitul bugetar (în numerar) de 1,4 miliarde de lei este mai mare față de anul precedent, în ciuda creșterii economice rapide și a execuției reduse a capitalului cheltuieli“, arată Fitch Ratings.
Agenția a acordat în 2014 ratingul cel mai bun, AAA, pentru Australia, Canada, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Singapore, Suedia, Elveţia. BBB- stabil aveau Filipine (acordat pe 27 martie 2013), Marocul (21 noiembrie 2011), India (iunie 2013), Indonezia (decembrie 2011), Bulgaria (ianuarie 2014), Aruba (aprilie 2016). BBB- negativ are, de exemplu, Rusia (de pe 9 ianuarie 2015)
2018 şi 2019 – deficit bugetar 4%
Deficitul bugetar structural se va majora la 3,9% din PIB în 2017, potrivit Comisiei Europene, aminteşte instituţia de rating, ceea ce ar reprezenta „o creștere de 3,3% din PIB în doi ani, contrar normelor fiscale naționale și UE.
România riscă să intre din nou în procedura UE de deficit excesiv în acest an, după ce a ieșit în 2013“. În opinia lui Fitch, există „un nivel ridicat de incertitudine în ceea ce privește perspectivele deficitului bugetar în perioada 2017 – 2019, din cauza unei incompatibilități între măsurile fiscale suplimentare expansive din programul Guvernului și obiectivele privind deficitul bugetar de 2,9% în 2018 și 2,5% în 2019“.
Britanicii ştiu exact ce se întâmplă în România. Aceștia amintesc că „alte propuneri (ale Guvernului – n.n.) includ o creștere netă de 23% a salariului minim în anul 2018, o reducere potențială a ratei impozitului pe venit la 10%, de la 16%, creșterea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, o reducere suplimentară a TVA (în 2019), schimbări în structura impozitului pe profit și a persoanelor fizice și crearea unui fond de investiții sub-bugetar, pentru a spori investițiile în infrastructură și în întreprinderile de stat“.
Reducerile fiscale suplimentare ar periclita erodarea bazei veniturilor în PIB, cea mai scăzută din UE, explică Fitch Ratings, subliniind că „utilizarea fondurilor structurale ale UE ar necesita o creștere a volumului și a calității cheltuielilor pentru infrastructură“. Fitch prognozează deficitul bugetar la 4% din PIB în 2018 și 2019.
Cod Penal controversat
Evoluțiile politice recente, aminteşte Fitch, „riscă să slăbească indicatorii de guvernare și direcția guvernamentală. În iunie, fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a fost demis de partidul său în condiții neobișnuite, aparent pentru progrese lente în implementarea programului guvernamental. Politicile de coaliție PSD-ALDE vor fi acum continuate de noul prim-ministru, Mihai Tudose, de la PSD“.
Aceasta include „Codul Penal controversat, care ar avea ca rezultat o iertare a anumitor fapte penale ale celor ce fac abuz de putere și care a declanșat demonstrații publice mari împotriva Guvernului în ianuarie“.
Guvernul are o politică de favorizare a consumului. A încercat şi să stimuleze cererea şi oferta în acelaşi timp, stimulând cererea foarte mult, pe fundalul unei capacităţi de încasare nemodificate. Practic, s-a vulnerabilizat. Resursele la dispoziţie sunt mai mici. E greu de imaginat că ţinta de deficit bugetar ar putea să fie atinsă“. – VALENTIN IONESCU, EXPERT ÎN MANAGEMENT
Factorii de risc pentru o viitoare evaluare negativă
– deficite fiscale înalte persistente, care duc la o creștere a datoriei publice / PIB
– o supraîncălzire a economiei, care reprezintă un risc pentru stabilitatea macroeconomică.
Ţinta de deficit, un ţărm îndepărtat
„Fitch a constatat că Guvernul are o orientare prociclică, în sensul că majorează cheltuielile şi prezintă mai multe vulnerabilităţi. A intervenit o relaxare fiscală în ianuarie, în februarie s-a eliminat plafonarea la plata contribuţiilor sociale şi din acest motiv România e clasificată acum ca o ţară în care contribuţiile sunt înalte“, a explicat pentru „România liberă“ Valentin Ionescu, expert în management.
Pe ansamblu, Guvernul are o politică de favorizare a consumului, apreciază specialistul. „A încercat şi să stimuleze cererea şi oferta în acelaşi timp, stimulând cererea foarte mult, pe fundalul unei capacităţi de încasare nemodificate. Practic, Guvernul s-a vulnerabilizat. Resursele la dispoziţie sunt mai mici. Ţinta de deficit bugetar este greu de imaginat că ar putea să fie atinsă“, a menționat Valentin Ionescu.
Fondurile europene, un alt minus important
Dr. Ion Radu Zilişteanu, profesor de Economie, crede că „sunt chestiuni de mare bun simţ cele spuse de Fitch“, care se bazează pe datele certe, reprezentând ce a fost până acum.
„Părerea mea e că situaţia este mai proastă. Îi acuz pe politicienii români că se uită exclusiv spre intern, spre luptele lor intestine şi spre goana lor nemăsurată după putere politică şi economică şi neglijează o sursă de finanţare extrem de facilă. Pe absorbţia fondurilor europene stăm extrem de prost, ceea ce a stârnit şi nemulţumirea oficialilor de la UE şi nici măcar nu facem eforturi“, a declarat pentru „România liberă“ Ion Zilişteanu.
Expertul a atras atenţia că, pe exerciţiul bugetar 2014 – 2020, „suntem în 2017 şi Guvernul PSD nu s-a lăudat decât că a semnat 10 contracte, dintr-o linie de finanţare a Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informatică.
Autorizarea organismelor intermediare nu este încă făcută. Instituţional, stăm extrem de prost. Plus că, pe lângă regulile europene, România a mai introdus şi propriile sale reguli birocratice. Eu sunt convins pe de altă parte că există arierate în Economie, chiar dacă nu s-a mai vorbit despre ele din anul 1999“.
