Ajutoarele pentru încălzire vor fi înlocuite, începând cu aprilie 2018, de așa-numitul supliment de locuire, o componentă a venitului minim de incluziune. Prin noua lege, pragul de venit maxim pentru a primi ajutorul scade, iar valoarea subvențiilor va crește pentru unii.
Legea 196/2016, care va intra în vigoare de anul viitor, începând cu luna aprilie, aduce câteva modificări la sistemul de acordare a ajutoarelor pentru încălzire. Una dintre principalele schimbări ține de venitul mediu lunar maxim care permite calificarea pentru a primi aceste subvenții. Potrivit actualului sistem, prevăzut de OUG 70/2011 și normele de aplicare, venitul maxim pe care trebuie să îl aibă beneficiarul este de 786 lei/lună/membru de familie sau 1.082 lei/lună/persoană singură. Potrivit noii legislații, venitul maxim trebuie să fie de 600 lei/lună/membru de familie și câte 300 de lei/lună/fiecare membru de familie în plus, adult sau copil. Pentru persoanele singure, pragul maxim scade la 800 de lei/lună.
De asemenea, dacă de la calculul venitului lunar sunt excluse acum ajutoarele sociale (conform Legii nr. 416/2001), bursele de studiu, bursele sociale, sprijinul acordat prin programul „Bani de liceu“, de anul viitor lista se lărgește. Astfel, vor fi excluse de la calculul venitului mediu lunar maxim care permite calificarea sumele primite ca prestații sociale, alocațiile pentru copii, ajutoarele de stat pentru activități agricole, bursele destinate susținerii educației copiilor, sumele primite ca zilier sau cele primite în urma participării la programe de formare profesională. De asemenea, vor fi excluse sumele obținute din contracte de muncă sau echivalent, până la maximum 400 de lei/membru de familie, arată o analiză comparativă pe cele două sisteme de ajutoare, cuprinsă într-un studiu realizat recent de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD).
Dacă în actualul sistem de ajutorare există o listă de bunuri care duc la excluderea de la primirea beneficiului, precum tractoare, combine sau depozite bancare de peste 3.000 lei, pentru Legea 196 nu au fost elaborate încă normele de aplicare.
Ajutoare mai mari pentru lemne
În prezent, cuantumul ajutorului acordat unei familii sau persoane singure este de maximum 240 lei/lună pentru energie electrică, de cel mult 262 lei/lună pentru gaz natural și de până la 54 lei/lună pentru combustibilii solizi. De anul viitor, la electricitate ajutorul rămâne la fel, pentru încălzirea cu gaze naturale va scădea la 260 lei/lună, în timp ce pentru încălzirea cu combustibili solizi ajutorul va ajunge la maximum 80 de lei/lună. În plus, va fi stabilită o valoare de referință pentru încălzire în sistem centralizat în funcție de valoarea gigacaloriei, determinată la nivel de primărie, și consumul mediu calculat în funcție de tipul de locuință. Datele INS arată că 60% din cuantumul ajutoarelor acoperă încălzirea cu combustibili solizi, în special cu lemne, în timp ce sprijinul pentru încălzirea cu electricitate are o pondere de doar 2% din total.
Tarife sociale la electricitate
Studiul realizat de CSD mai arată, pe baza datelor ANRE, că aproximativ 12% din clienții casnici beneficiază de tariful social la electricitate, invocând venituri pe membru de familie sub salariul minim pe economie.
Totuși, pe baza datelor culese din trei zone de distribuție, reiese că 42% din gospodăriile care solicită tariful social nu își dimensionează corect consumul și depășesc pragul de consum prevăzut de lege, aplicându-li-se automat tarife peste nivelul social, care sunt penalizatoare. Așadar, ce iau cu o mână dau cu alta.
Plan național de acțiune obligatoriu împotriva sărăciei energetice
Conform instrumentelor folosite de statul român pentru măsurarea sărăciei energetice, luând în calcul strict venitul gospodăriei și ajutoarele pentru încălzire, 4,6% din populația României era afectată de fenomen, în 2015. Însă, în realitate, numărul celor care au dificultăți în a-și plăti facturile de încălzire se ridică la 42% din populație, ceea ce plasează România în fruntea statelor membre, după Bulgaria, în privința sărăciei energetice.
Deși o lege aprobată în 2012 obligă Ministerul Energiei și pe cel al Muncii să elaboreze un plan național de acțiune în cazuri de sărăcie energetică, nici până acum acesta nu a fost realizat. La nivelul Parlamentului European, se ia în calcul posibilitatea de a obliga statele membre care au probleme mari de sărăcie energetică să abordeze serios problema.
Pe de altă parte, tema sărăciei energetice nu și-a găsit nici acum o rezolvare comună la nivel european.
„Am o lună la dispoziție să creionez o definiție a sărăciei energetice. Cred că avem nevoie de o politică comună“, a declarat europarlamentarul luxemburghez Claude Turmes, în cadrul evenimentului „Romanian Energy Day“, organizat săptămâna trecută la Bruxelles de Centrul Român al Energiei. Potrivit lui Turmes, o soluție este de a obliga statele membre care sunt cu un grad ridicat de sărăcie să implementeze un plan național, care să abordeze mai ales problema eficienței energetice a clădirilor.
Aceasta ar putea fi rezolvată și cu ajutorul fondurilor structurale. „Sărăcia energetică este un simbol al eșecului politicilor energetice, al reglementărilor. Aceasta e realitatea: nu avem reglementări bune. Acest continent nu face echipamente eficiente ieftine care să fie folosite de consumatorii casnici, de pildă pompe de căldură eficiente. Dacă ceva primește eticheta de eficient, devine mai scump“, a declarat, la rândul său, Aleksandar Kovacevic, cercetător senior la The Oxford Institute for Energy Studies. El a amintit și de „sărăcia ascunsă“, a celor care închid căldura pentru că nu au bani.
CIFRA: 70% din gospodăriile cu venituri pe membru de familie de până la 155 lei nu primesc niciun fel de ajutor pentru încălzire, ceea ce arată eșecul politicii actuale de sprijin.
