Economiile țărilor din estul Uniunii Europene, care au înregistrat creşteri substanţiale, îşi vor epuiza acest impuls în anul 2017 iar începând cu anul 2018 vor începe să încetinească, explică o analiză prezentată joi de Mediafax.
Potrivit acestui studiu, perioada de creştere economică susţinută se apropie de sfârşit pentru ţările est-europene.
Deşi unele ţări au obţinut creşteri economice fără egal după criza financiară din 2008, avansul a venit pe fondul menţinerii inflaţiei la un nivel scăzut, iar economii ca Polonia şi România s-au confruntat chiar cu cele mai lungi perioade de scăderi de preţuri din istorie. Dobânzile se situează la minime record din Ungaria până în Cehia.
Însă în condiţiile în care economiile din regiune sunt acum aproape de potenţialul maxim de creştere, strategii sunt în alertă cu privire la revenirea puternică a inflaţiei. Iar, deşi toate cele şase ţări est-europene membre ale UE care au raportat cifre preliminare privitoare la PIB-ul pe primul trimestru cu mult peste cele ale zonei euro, creşterea economică riscă o încetinire treptată.
„Perioada de creştere puternică însoţită de inflaţie scăzută de care regiunea s-a bucurat în ultimii ani se apropie acum de final“, spune Liam Carson, analist la Capital Economics. „Se pare că 2017 ar putea fi anul de creştere maximă pentru Polonia, Ungaria şi România“.
Constrângeri legate de capacitate stau în calea fostului Est comunist al UE care are un PIB combinat de aproximativ 1.000 miliarde de dolari. Un potenţial deficit de forţă de muncă se numără printre semnele că volumul de resurse neutilizate este zero, iar orice noi stimulente ar putea intensifica riscurile inflaţioniste într-o perioadă în care raliul materiilor prime împinge deja preţurile în sus.
Comisia Europeană a estimat săptămâna trecută că ritmul de creştere a economiilor Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Sloveniei va încetini anul viitor, accelerând numai marginal în Cehia.
