16.27: Scriitorul Mircea Cărtărescu a reacționat, după ce redactorul-șef al ziarului „România Liberă” a postat, pe pagina sa de Facebook, caricatura în care scriitorul spune că „se apucă de muzică”. „Credeți că nu m-am gândit? Obiectul muncii îl am deja. Să fac doar ceva bătături la degete şi mai vorbim!”, a răspuns Mircea Cărtărescu.
4.02: Câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură din 2016 este Bob Dylan, pentru că a creat o nouă formă poetică de expresie în marea tradiție a cântecului american. potrivit Academiei Suedeze.
„Timp de 54 de ani s-a reinventat. Un exemplu extraordinar este modul său extraordinar de a face rime, de a compune refrene, cât și modul de a gândi”, a declarat un oficial al Academiei Suedeze, Sara Danils.
Versurile sale au fost traduse în limba română de scriitorul Mircea Cărtărescu.
Scriitorul a reacționat, pe Facebook, după ce a aflat numele noului laureat Nobel pentru literatură.â
„Mi-am şters prima postare, făcută la mare surpriză. Poate-o s-o şterg şi pe-asta, că nu mi-am revenit din şoc şi încă vorbesc aiurea… Nu cred că Dylan avea nevoie de premiul ăsta; până la urmă, totuşi, de ce nu? Nimeni nu contestă că e un mare poet şi un geniu muzical (eu l-am şi tradus, uite coperta!) Dar mi-e atât de milă de scriitorii adevăraţi, Adonis, Ngugi, DeLillo şi alţi 2-3 care aproape că aveau premiul în buzunar! Cum naiba s-or simţi acum? Şi-mi pare atât de rău pentru marii scriitori care îmbătrânesc la coadă, maeştrii şi favoriţii mei: Pynchon, Lobo Antunes, Amos Oz, John Ashbery, Vila-Matas… Ne-a făcut-o comitetul Nobel de data asta!”, a scris Mircea Cărtărescu, pe Facebook.
Cine este Bob Dylan
Bob Dylan este considerat a fi unul dintre cele mai influente personaje ale secolului al XX-lea. El este perceput drept simbolinovaţiei în muzică şi cultură, fiind primul artist care a îmbinat muzica populară cu ambiţiile intelectuale.
După mutarea sa la New York, în 1961, a început să cânte în cluburi de noapte şi în cafenele, în Greenwich Village. L-a întâlnit pe producătorul muzical John Hammond şi a semnat contractul pentru albumul său de debut, cu titlul „Bob Dylan" (1962). În anii ce au urmat a înregistrat mai multe albume care au avut un impact fulminant asupra muzicii comerciale: Bringing It All Back Home and Highway 61, remasterizat în 1965, „Blonde On Blonde" în 1966 şi „Blood On The Tracks" în 1975. A fost un muzician prolific şi în următoarele decade, când a scos „Oh Mercy" (1989), „Time Out Of Mind" (1997) sau „Modern Times" (2006).
Turneele lui Dylan din 1965 şi 1966 au atras foarte multă atenţie. Pentru o perioadă, a fost însoţit de regizorul D. A. Pennebaker, care a documentat atmosfera din preajma scenei în filmul „Dont Look Back” (1967). Dylan a înregistrat un număr mare de albume în jurul unor teme precum condiţiile sociale ale oamenilor, religia, politica şi dragostea. Versurile au fost continuu publicate în noi ediţii, sub titlul „Lyrics/ Versuri”. Ca artist, este extrem de versatil; a fost un pictor activ, actor şi scenarist. În afara compoziţiei de albume, Dylan a publicat lucrări experimentale precum „Tarantula” (1971) şi colecţia „Writings and Drawings” (1973).
A scris autobiografia „Chronicles” (2004), care prezintă amintirile sale din primii ani petrecuţi în New York şi care oferă o privire asupra vieţii sale aflată în centrul culturii pop.
Revista Rolling Stone l-a clasat pe Bob Dylan pe locul al doilea în topul celor mai mari 100 de artişti realizat în anul 2011 şi pe locul al şaptelea în clasamentul celor 100 cei mai importanţi muzicieni alcătuit în 2008.
———
Premiul Nobel pentru Literatură 2016 va fi anunțat joi, începând cu ora 13.00 CET (n.r – ora locală 14.00), anunță Comitetul Nobel de la Stockholm.
Favoriții la Premiul Nobel pentru Literatură 2016
Poetul sirian Adonis sau scriitorului kenian Ngugi Wa Thiong'o sunt favoriții criticilor și ai caselor de pariuri. Totodată, printre favoriți se află și japonezul Haruki Murakami, britanicul Salman Rushdie, dramaturgul norvegian Jon Fosse, scriitorul albanian Ismail Kadare şi americanii Don DeLillo, Joyce Carol Oates şi Philip Roth.
Poetul sirian Adonis
Ali Ahmad Said Esber, cunoscut sub numele de Adonis sau Adunis, este un poet, eseist și traducător sirian, considerat unul dintre cei mai semnificativi scritori arabi din epoca modernă. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, operele sale au dus la o revoluție modernistă în literatura arabă. Astfel, influența sa asupra poeziei arabe este comparată cu cea a lui T.S. Elliot în lumea anglofonă.
Adonis a publicat 20 de volume de poezie și 13 de critică literară. Totodată, el a tradus în limba arabă numeroase volume, printre care „Metamorfoza” lui Ovidiu.
Autoritățile islamice și academicienii i-au adus amenințări cu moartea, din cauza criticilor la adresa islamului și au cerut ca volumele sale să fie arse.
Ngugi Wa Thiong'o
Un alt favorit la Premiul Nobel pentru Literatură 2016 este Ngugi Wa Thiong'o. Opera scriitorului kenian include romane, nuvele, povestiri, eseuri și piese de teatru, variind de la opere literare și până la critică asupra literaturii pentru copii.
În anul 1977, Ngugi a lansat ideea unei noi forme de dramaurgie, care să libereze procesul dramatic de „sistemul de învățământ burghez”. Totodată, proiectul său a urmărit „demistificarea” teatrului kenian, astfel încât să evite pasivitatea oamenilor comuni.
Timp de un an, Ngugi a stat în închisoare. Din acest motiv, a fost calificat de Amnesty International drept un „prizonier al conștiinței”. După eliberare, el emigrat în Statele Unite, unde a ținut cursuri literatură comparativă și arte performative la Universitatea Yale și la cea din New York.
Haruki Murakami
Mrakami nu este străin competiției pentru Nobelul din domeniul literaturii. Romanele scriitorului japonez sunt recunoscute la nivel internațional, fiind traduse în 50 de limbi și vândute în milioane de copii, în afara țării sale native, Japonia.
Totodată, scriitorul a primit numeroase premii, atât pentru ficțiune, cât și pentru non-ficțiune. Cele mai cunoscute romane ale sale sunt „În căutarea oii fantastice” (1982), „Pădurea Norvegiană” (1987), „Cronica păsării arc” (1994-5), „Kafka pe malul mării” (2002), „1Q84” (2009-2010). Operele lui Murakami surprind o înbinare a suprarealismului, nostalgiei și determinismului, care trimit, frecvent, la lumea creată de scriitorul Franz Kafka în romane precum „Procesul”, „Castelul”, „Metamorfoza”. O temă recurentă este cea a alienării.
Principiile de bază ale Premiului Nobel pentru Literatură
Alfred Nobel a dorit ca acest premiu să fie decernat acelei persoane care a produs „cea mai remarcabilă lucrare, îndreptată spre un scop nobil”, nu doar în domeniul beletristicii, ci și al altor tipuri de scriitură care, „prin formă și stil, dau dovadă de valoare literară”.
Decernarea premiului se face ținând cont de anumite criterii, se precizează pe site-ul oficial.
Astfel, „nu se pune problema unei regiuni cu un anumit context politic sau de un război între Vest și Est. Este, mai degrabă, vorba despre autori care, prin integritatea lor, au dat naștere unor voci reprentative pentru cultura veche, care fie a fost eradicată de opresori sau a căror existență a fost supusă unor amenințări constante. Din zonele problematice ale Europei Centrale au apărut mai mulți autori care au dat voce experiențelor traumatice prin care au trecut, cu scopul de a aduce în discuție valori umane esențiale, valori care sunt în concordanță cu filozofia lui Nobel. Acesta este doar un aspect al Premiului Noel pentru Literatură. În cele din urmă, premiul nu se acordă celor care prezintă o viziune a vieții, care vor să portretizeze moștenirea culturală sau angajamentul scriitorului față de o anumită temă. În schimb, Premiul Nobel pentru Literatură celebrează puterea artistică prin care experiențele umane au fost transpuse în universul literar”.
Are Premiul Nobel pentru Literatură implicații politice?
De-a lungul timpului, operele câștigătorilor Premiului Nobel pentru Literatură au stârnit controverse, în special în perioada Războiului Rece, fiind denunțate presupuse implicații politice ale acestora. Pe de altă parte, Academia suedeză și-a exprimat, cu numeroase ocazii, dorința ca premiul să nu fie interpretat ca având implicații politice. De exemplu, un principiul de bază care stă la baza Premiului Nobel pentru Literatură este „integritatea politică”, susțin ei.
Comitetul Nobel de la Stockholm subliniază că orice premiu literar internațional are un aspect politic, însă este important a se face distincția între efectele politice și implicațiile politice. Cele dintâi sunt imposibil de evitat și, cel mai frecvent, neașteptate.Cele din urmă sunt respinse ferm de academia suedeză.
Nume literare semnificative, fără Premiul Nobel pentru Literatură
Pe lista scriitorilor care au luat premiul Nobel pentru Literatură sunt nume celebre pecum: Andre Gide, William Faulkner, Ernest Hemingway și Samuel Becket, primite cu aplauze de comunitatea internațională. Pe de altă parte, alegerile Academiei suedeze au fost criticate, în cazul unor scriitori precum Juan Ramón Jiménez, Halldór Laxness, Salvatore Quasimodo, necunoscuți comunității internaționale, însă calificați drept „descoperiri valoroase” de către specialiști.
Totodată, Academia a fost criticată pentru omisiunea altor scriitori pecum Marcel Proust, Franz Kafka, García Lorca și Fernando Pessoa. Cu toate acestea, absența lor ar putea fi justificată prin faptul că operele unor scriitori precum Franz Kafla sau Fernando Pessoa nu au fost publicate decât după moartea lor, susține Comitetul.
Cine decide
Fie că este vorba despre „o scriitură polifonică, un monument al suferinței și curajului”, cum a fost calificată opera jurnalistei belaruse Svetlana Alexievich, sau de „realism halucinant care îmbină folclor, istorie și elemente contemporane”, așa cum a fost descrisă opera scriitorului chinez Mo Yan, cei 18 membri ai Comitetului dau asigurări că, de fiecare dată, distincția este acordată „celei mai remarcabile opere”. Începând cu anul 1901, 108 scriitori au primit premiul Nobel pentru Literatură, dintre care doar 14 sunt femei.
