Pe timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 5 lei, este reprodus tabloul “România rupându-şi lanţurile pe Câmpia Libertăţii”, pictat de Constantin Daniel Rosenthal. Pe coliţa nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrat un alt tablou paşoptist al lui Rosenthal, “România Revoluţionară”.
Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851), s-a născut la Budapesta, în familia unor negustori evrei prosperi. Pasiunea lui pentru artă nu a fost pe placul celor apropiaţi, tânărul Rosenthal devenind un călător prin Europa, în căutarea inspiraţiei artistice. La Viena i-a cunoscut pe aristocratul C.A. Rosetti şi pe pictorul Ion Negulici, care i-au vorbit despre ţările de peste Carpaţi şi despre idealul naţional al românilor. A vizitat Bucureştii la începutul anilor 1840, iar apoi a plecat cu grupul de patrioţi munteni la Paris. A fost fascinat de patosul naţional al românilor, mai ales datorită prieteniei cu C.A. Rosetti.
Rosenthal a participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, îndeplinind uneori misiuni primejdioase. Este autorul primei statui de for public al Capitalei, realizând Monumentul Libertăţii, aşezat de guvernul revoluţionar în Piaţa Vorniciei, din centrul Bucureştilor. A cerut şi a primit cetăţenie valahă, iar după înăbuşirea Revoluţiei a peregrinat prin Europa, alături de patrioţii munteni.
În exilul parizian, revoluţionarii valahi au dorit să-şi exprime idealul naţional inclusiv prin artă, după modelul celebrului tablou al lui Eugène Delacroix, “Libertatea conducând poporul”. Realizarea operelor i-a fost încredinţată lui Rosenthal, participant la Revoluţie şi un patriot, de acum român, înfocat.
În 1850, artistul a pictat pânza “România Revoluţionară”, devenită, în timp, reprezentativă pentru ilustrarea idealului naţional. Rosenthal a ales-o ca model pe buna sa prietenă Maria Rosetti, pe care a înfăţişat-o în costum popular din zona Muscelului. Artistul a redat în detaliu elementele cămăşii, fiind primul pictor care a făcut celebră ia românească. La gât, Maria Rosetti avea o salbă bogată, care exprimă bogăţia ţării, iar peste umărul drept era aşezat un steag tricolor. Tricolorul este de asemenea un simbol al Revoluţiei de la 1848, fiind realizat din combinarea steagurilor Moldovei (roşu-albastru) şi Valahiei (albastru-galben). Un alt element important al tabloului este hangerul de la brâu, care arată o atitudine nu neapărat războinică, dar care îndeamnă la luptă. Privirea personajului se îndreaptă spre un grup de revoluţionari, asediaţi de armata otomană pe Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848.
Tot în anul 1850, Rosenthal a realizat un alt tablou dedicat Revoluţiei, de dimensiuni mai mici, cu titlul “România rupându-şi lanţurile pe Câmpia Libertăţii”. În prim-planul operei se află un personaj feminin, în postură solemnă, cu steagul tricolor în mâna dreaptă şi înfăşurată cu falduri tricolore. Modelul personajului este de asemenea Maria Rosetti, care are privirea îndreptată spre o lumină care coboară din cer, iar mâna stângă ridica o ramură de măslin, vestind pacea. Abandonat în ţărână, sub tălpi, era aşezat Regulamentul Organic rusesc, alături de cătuşele rupte, semn al dorinţei de eliberare a românilor de sub protectoratul ţarist. În plan secund, artistul a înfăţişat o adunare de oameni, strânşi într-o horă în jurul unei tribune, pe Câmpia Libertăţii.
Proprietarul celor două tablouri a fost C.A. Rosetti, care, prin testament, le-a lăsat moştenire naţiunii române.
Romfilatelia aduce un omagiu patrioţilor care s-au sacrificat pentru idealul naţional acum 170 de ani, precum şi artiştilor care au contribuit la naşterea naţiunii române.
Emisiunea de mărci poştale “România Revoluţionară” în pictură va fi disponibilă, începând de vineri, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: romfilatelia.ro/store. Aceasta este completată de plicul prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă şi coliţa nedantelată.
