Imaginați-vă un scenariu: o instanță din România decide că expertiza realizată într-un dosar nu are nicio legătură cu realitatea din teren. Tribunalul casează, așadar, sentința judecătoriei și dă ordin să se refacă.
Pentru noua expertiză îi desemnează însă tot pe vechii experți. Dacă vi se pare un scenariu demn de Caragiale, aveți probabil dreptate. Pe principiul „să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic”. Se întâmplă însă în realitate, în județul Constanța, în deja celebrul caz al carierei de piatră de la Sibioara, despre care mass-media -locală și națională a relatat în mai multe rânduri. Suma în discuție, stabilită inițial: jumătate de milion de euro.
Cum s-a ajuns aici
Povestea începe în anul 2008, când două pensio-nare, Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu (decedată între timp), obțin o hotărâre judecătorească prin care li se retrocedează definitiv 20 hectare de teren în localitatea Sibioara. Un sfert din suprafață, adică 5 hectare, se suprapunea peste o parte a unei cariere de piatră, care era exploatată de către o firmă specializară, Somco Construct SRL. O altă parte, 5,8 hectare, se suprapunea peste groapa de gunoi a localității Sibioara.
Există în România legi care spun că astfel de terenuri – cariere de piatră și gropi de gunoi – nu se pot retroceda. Instanța reține afirmațiile avocatu-lui apărării, care afirmă că acolo nu este carieră, și nu face verificări la fața locului. Sentința de retrocedare, dată în 2008, este pusă în aplicare mult mai târziu, în 2016. Prin urmare, avocatul apărării, Ionel Hașotti, des-chide un proces împotriva Prefecturii Constanța și a Primăriei Lumina, care s-ar fi făcut vinovate de neaplicarea hotărârii, prin care cere daune.
Expertul din Petroșani
Inițial, Judecătoria Constanța le-a dat dreptate și a cuantificat daune de apro-ximativ jumătate de milion de euro. Aceasta înseamnă de cinci ori mai mult decât ceruseră inițial moștenitorii, adică 100.000 de euro pentru carieră și 8.836,80 lei pentru bucata de teren arabil, din care, așa cum spuneam, o parte este, de fapt, fosta groapă de gunoi a localității Lumina. Dife-rențele dintre sume sunt mari, deși vorbim de tere-nuri alăturate, și pentru că expertizele sunt făcute de două persoane diferite.
Cea pentru teren arabil de un expert agricol, Gheorghe Dobrițoiu, care a fost la fața locului și a văzut că pământul fie este groapă de gunoi, fie permite numai pășunatul. Expertiza pentru terenul care se suprapune peste cariera de piatră a fost realizată de Ioan Bacalu, un expert minier din Petroșani. Acesta trebuia să stabilească valoarea de piaţă a redevenței miniere pentru exploatări similare.
Filonul de piatră din zonă este însă epuizat din anii 1970, doar o cincime din respectivul teren se mai utilizează în prezent, dar nu este inclusă în planurile viitoare de exploatare, din cauza calității slabe a pie-trei. Expertul Bacalu nu analizează în teren situația, unde ar fi observat că nu avem de-a face cu o carieră, ci cu o groapă. Notează însă că redevența minieră se cuvine statului, nu persoanelor fizice. Luând act de aceste mențiuni, judecătoria obligă Prefectura și Primăria Lumina la plata a 468.000 de euro cu titlu de daune materiale.
La hotărâri noi, tot ei
Cele două instituţii au declarat recurs la Tribunalul Constanța. Prefectura se apără mai mult de ochii lumii, dar Primăria Lumina a invocat argumente concrete și serioase, subliniind și că judecătoria a acordat daune mult mai mari decât se ceruse. Tribunalul Constanța a casat sentința judecătoriei în privința daunelor materiale, în principal pe considerentul că expertiza minieră a fost efectuată în baza unor expertize comparabile din domeniul petrolului și gazelor. Tribunalul a stabilit să se refacă expertizele și a trasat noi obiective.
În mod paradoxal, pentru efectuarea noilor expertize, Tribunalul Constanța i-a desemnat tot pe experții vechi. Instanța a mai numit un expert cadastral, care trebuie să coordoneze întreaga activitate de stabilire a daunelor. Este vorba de expertul Cucoară. Și acesta, însă, a mai efectuat o expertiză în litigiul retrocedării carierei de la Sibioara. Se pune întrebarea dacă acești experți își vor nega propriile expertize inițiale sau dacă vor merge pe aceeași cale și nu vor găsi diferențe majore între expertiza de acum și prima.
Prefectura nu mișcă un pai
Despăgubirile materiale în acest caz sunt însă numai vârful icebergului. S-a ajuns aici pentru că Prefectura Constanța nu a sesizat organele de anchetă cu privire la actele emise de Arhivele Naționale la începutul anului, neprezentate în dosar niciodată, care atestă că proprietarul nu a deținut decât 10 hectare de teren agricol, și nu minier, conform recensământului din 1941.
Statul a preluat în 1949 doar 8 hectare de la acesta, teren lăsat în părăsire după decesul bătrânului, survenit în anul 1942. Cele 8 hectare au fost retrocedate în anul 2004 Lucreției Păsculescu, fiica cea mică a lui Nicolae Tudorancea. Așadar, moștenirea atestată a lui Tudorancea a fost ridicată de fiica lui cea mică, așa cum reiese din titlul de proprietate, deci cele două persoane care au făcut cererea inițială de retrocedare, Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu, nu aveau niciun drept la retrocedare.
