Pentru a sprijini revizuirea Constituţiei într-o formă cât mai apropiată de cea dorită de PDL, UDMR are propriile condiţii. Prima dintre ele priveşte chiar modificarea art. 1 din Legea fundamentală, care precizează caracterul „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil” al statului român. Solicitarea UDMR de a fi eliminată sintagma de „stat naţional” a fost reiterată şi la sfârşitul săptămânii trecute de liderul UDMR, Marko Bela. Cum această solicitare a fost primită însă, întotdeauna, cu un refuz categoric şi cum de la Cotroceni a fost lansată public ideea creşterii pragului electoral (de la 5% la 10%), udemeriştii încearcă să obţină măcar garanţia constituţională că minoritatea maghiară va fi la fel reprezentată în Parlament. Cu alte cuvinte, nu doar că vor fi în Parlament, ci şi că nu vor pierde prea mulţi parlamentari.
Până acum, singura concesie făcută de PDL a vizat introducerea unui alineat care stabileşte pentru autorităţile publice obligaţia consultării organizaţiilor minorităţilor naţionale în deciziile ce ţin de identitatea lor etnică, culturală şi religioasă. „Este foarte important pentru orice comunitate naţională aflată în minoritate să fie măcar întrebată când se iau decizii legate, de pildă, de cultura sau învăţământul comunităţii. După noi ar trebui chiar mai mult: să nu se poată lua decizii fără acordul minorităţii”, a declarat pentru România liberă deputatul UDMR Marton Arpad. Acest lucru nu ar reprezenta însă decât una dintre solicitările Uniunii „din anii ’90 încoace”, numai că „doar acest punct a fost acceptat”. „Introducerea acestei prevederi în Constituţie e foarte importantă pentru că Legea fundamentală este un act normativ care se schimbă mai greu, astfel că ulterior nu riscăm ca, în funcţie de cum bate vântul în politică, să fie eliminată prin diferite legi”, a explicat Marton Arpad. Consilierul prezidenţial pentru minorităţi naţionale Peter Eckstein-Kovacs consideră, la rândul său, alineatul „o prevedere de bun simţ” şi subliniază că nu este vorba de un drept de veto. Cât despre posibilitatea ca acest alineat să constituie „o portiţă” pe care UDMR să o folosească în demersul privind autonomia, Eckstein-Kovacs spune că „în mod vădit, nu este nici o legătură”.
Garanţii constituţionale sau parlamente regionale
Faptul că democrat-liberalii nu au acceptat, în această primă fază, decât introducerea alineatului sus-menţionat îi nemulţumeşte pe udemerişti. „Prea mari negocieri cu PDL nu au fost, pentru că dacă ar fi fost astfel de negocieri atunci ar fi apărut în proiectul de revizuire a Constituţiei inclusiv garanţii constituţionale de intrare în Parlament a UDMR”, a declarat deputatul UDMR Marton Arpad. El a confirmat astfel ipoteza lansată de deputatul PDL Ioan Oltean, cum că PDL ar putea oferi, prin lege, un anumit număr de mandate pentru minoritatea maghiară în vederea obţinerii sprijinului parlamentar necesar pentru revizuirea Constituţiei. Oferta PDL este însă la această oră doar o variantă de lucru, întrucât liderii democrat-liberali neagă existenţa unor negocieri în acest sens cu UDMR. „Problema oricum nu se pune aşa. Nu vom face nici un fel de donaţii nimănui. Trebuie în primul rând să respectăm voinţa poporului”, a declarat vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur pentru România liberă. Dacă Flutur pare intransigent în privinţa numărului fix de mandate pentru reprezentanţii Uniunii, colegul său, Mircea Toader, liderul grupului deputaţilor PDL este mult mai flexibil: „Nu există în politică «nu negociez»”. Toader a explicat că deşi opinia exprimată de Oltean nu reprezintă poziţia partidului pe această temă, PDL este pregătit de discuţii cu toate partidele, fiind încrezător că se vor găsi soluţii pentru toate problemele.
Dar chiar dacă PDL va decide până la urmă să cedeze presiunilor UDMR în privinţa garantării mandatelor, parlamentarii maghiari tot nu vor susţine ideea Parlamentului unicameral, susţine Marton Arpad. „Eu nu cred că se poate întâmpla acest lucru, cunoscându-i şi pe colegii mei. În special pentru că noi credem că un stat de o asemenea mărime are nevoie de două Camere. Atribuţiile trebuie să fie însă diferite, la fel şi modul de alegere”, a arătat Marton Arpad.
Tot ca o garanţie că UDMR nu va pierde parlamentari, reprezentanţii Uniunii pun condiţii şi în cazul unei eventuale modificări a Legii electorale, declarându-se împotriva introducerii unui sistem unoniminal majoritar. „Sunt sisteme prin care într-adevăr maghiarii pot fi privaţi de o reprezentare proporţională, ceea ce nu ar fi bine nici pentru noi, dar, după părerea mea, nici pentru România”, a arătat liderul UDMR, Marko Bela.
„UDMR doreşte să fie reprezentat proporţional în Parlamentul României. Că e unicameral sau bicameral e o temă de discuţie”, a declarat şi consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs.
De partea cealaltă a arcului guvernamental, liderii PDL nici nu vor să audă în ceea ce priveşte renunţarea la unicameral. „PDL se va bate pentru voinţa poporului. În alte privinţe lucrurile sunt de discutat, dar nu şi în privinţa rezultatelor referendumului”, a declarat Roberta Anastase pentru România liberă.
În cazul în care negocierile dintre cele două formaţiuni nu se vor finaliza în sensul obţinerii unor garanţii clare că UDMR va fi la fel ca azi reprezentat în Parlament, maghiarii propun şi o a doua soluţie – constituirea unor parlamente regionale, în regiunile istorice ale ţării. Potrivit liderului UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, acestea ar putea funcţiona pe lângă Parlamentul de la Bucureşti (cu 300 de membri) şi ar putea să se ocupe de problemele specifice fiecărei regiuni.
Mai mult decât constituirea unor parlamente regionale, udemeriştilor le surâde însă transformarea Senatului într-o Cameră a Regiunilor, eventual cu câte doi reprezentanţi pentru fiecare judeţ şi cu atribuţii distincte de cele ale Camerei Deputaţilor. PDL nu ia deocamdată în calcul această opţiune, mai ales în contextul discuţiilor aprinse privind proiectul de lege propus de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare, în care este redesenat Ţinutul Secuiesc. De altfel, deputatul PDL, Doru Oprişcan transmitea recent UDMR că „visul” lor de a construi regiunea Harghita-Covasna-Mureş „nu se împlini”.
