În telegramele ambasadei SUA la Bucureşti, din 2005, oficialii americani se arătau foarte preocupaţi de corupţia din sânul ANAF şi menţionează dorinţa lui Sebastian Bodu, pe atunci şeful ANAF, de a crea o unitate de investigaţii care să încerce să elimine această problemă. Vedeţi în continuare traducerea integrală a telegramei, preluată în original de la kamikazeonline.ro:
TAGURI: ECON, ETRD, EIND, EFIN, RO
SUBIECT: Veniturile fiscale în România au înregistrat creşteri impresionante în primul trimestru al anului 2005
REF: BUCUREŞTI 000130
Sensibil dar neclasificat
SUMAR
1. (SBU) Veniturile la bugetul României au crescut în primele trei luni ale lui 2005. Ambasada atribuie acest lucru mai multor factori, inclusiv unei creşteri neaşteptat de mari a PIB-ului în 2004, o mai bună respectare a obligaţiilor fiscale (probabil legată de noua cotă unică de impozitare) şi de ameninţarea cu înăsprirea aplicării colectării taxelor. Totuşi, corupţia la nivelul mid-managementului continuă să compromită eforturile de colectarea taxelor din cadrul autorităţii fiscale. Sfârşitul sumarului.
Venituri fiscale mai ridicate
2. (U) Potrivit datelor preliminare făcute publice în aprilie de Ministerul de Finanţe, veniturile la bugetul consolidat pe primul trimestru au crescut până la 177.9 miliarde de lei sau aproximativ 6,3 milioane de dolari, de la aproape 153,2 miliarde de lei, echivalentul a 4,7 milioane de dolari, în aceeaşi perioadă a anului 2004. Ministerul de Finanţe a declarat că veniturile au crescut cu 8,38 miliarde de lei în ianuarie, cu 5,39 miliarde de lei în februarie şi cu 10,94 miliarde de lei în primele 23 de zile ale lui martie 2005, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2004. Cele trei luni consecutive de creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2004 s-au ridicat la 24,7 miliarde de lei, echivalentul a 1,5 milioane de dolari. Ministerul de Finanţe crede în sustenabilitatea acestei tendinţe şi indică eliminarea scutirilor de taxe fiscale şi posibilitatea de reeşalonare a taxelor ca fiind un motiv de optimism. Guvernul României susţine că va exista o lărgire a bazei de impozitare datorită unei combinaţii între creşterea economică şi transformarea veniturile din zona gri a economiei într-una legală.
Peste prevederile bugetare
3. (U) Aceste venituri ridicate au fost peste ţintele prevăzute de Guvern pentru primul trimestru al lui 2005, în ciuda taxei unice de impozitare. Previziunile făcute în 2004 spuneau că veniturile la bugetul consolidat pentru primul trimestru ar fi trebuit să fie cu 2,6 procente mai mici decât sunt în prezent. Colectarea impozitului pe profit al societăţilor a fost mai mare cu 13.9 procente decât era prevăzut, deşi taxele mai mici pe venitul personal a fost cu 7,1 procente mai mic decât estimat. Veniturile mai mari ale corporaţiilor s-au datorat cel mai probabil colectării mai bune şi unei creşteri economice mari. Alte zone care au beneficiat de monitorizări mai atente au fost vămile care au venituri cu peste 16,1 procente peste estimări iar colectarea de TVA cu peste 5 procente. Veniturile din accize au fost mai mici decât se estimase, în principal din cauza deciziei Guvernului României de la 1 ianuarie de a elimina accizele pentru anumite categorii de bunuri electronice, cum ar fi camerele digitale. Această decizie a fost ulterior abrogată, după discuţiile cu FMI. Contribuţiile municipale la bugetul de stat au depăşit estimările cu 9,4 procente.
4. (U) Guvernul anterior şi-a bazat previziunile privind încasările din taxe, în 2005, pe o creşterea a PIB-ului de 5,3%. Totuşi, ministerul Finanţelor nu a calculat până acum creşterea pentru primul trimestru pentru a se putea face o comparaţie cu estimările. Fără această statistică, nu este posibil să se determine în ce măsură creşterea veniturilor fiscale este rezultatul creşterii economice neaşteptat de rapide sau a eforturilor sporite de colectarea taxelor.
Taxa unică începe să îşi arate efectele?
1. (U) Un alt factor care a contribuit la creşterea veniturilor fiscale ar putea fi “taxa unică”, taxă care este acum în vigoare. Pe 29 decembrie 2004, noul guvern de coaliţie al României a dat o ordonanţă de urgenţă prin care îşi îndeplinea promisiunea electorală legată de implementarea taxei unice şi a impozitului pe profit al companiilor care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Noul Guvern a apreciat că această taxă de 16% ca o metodă de atragere a investiţiilor străine, care ar putea crea o creştere a numărului locurilor de muncă şi ca ţara să rămână competitivă pe măsură ce România se apropie de aderarea la UE în 2007. Cu excepţia Georgiei (12 procente), rata unică de impozitare pe orice tip de profit este printre cele mai mici din regiune.
6. (U) Potrivit percepţiilor economice, impunerea unei taxe unice ar trebui să provoace, mai întâi, o scădere a veniturilor obţinute din impozite înainte de a genera o creştere. Datele din primul trimestru al lui 2005, arată acest lucru. De exemplu, o scădere aşteptată a veniturilor colectate de la plătitorii de impozit individuali a fost evidentă, dar mai puţin severă decât au prevăzut-o mulţi analişti, punând scăderea de zece procente a taxelor provenite din impozitele individuale pe seama taxei unice. Posibilitatea ca impozitele aferente anului 2004 (cu impozite mai mari) să ajungă în vistieria Guvernului României în 2005 nu pot fi conectate în mod direct cu taxa unică în acest moment.
7. (U) Un al treilea element în creşterea veniturilor pentru anul 2005 este probabil “frica”. Preşedintele Băsescu a făcut din lupta împotriva corupţiei o problemă de securitate naţională şi Guvernul a iniţiat o serie de investigaţii împotiva oamenilor de afaceri influenţi. O altă componentă a strategiei anti-corupţie este pragmatismul, din moment ce Guvernul României se confruntă cu necesităţi financiare tot mai mari pe măsură ce aderarea la UE din 2007 se apropie iar reducerea impozitelor trebuie să meargă mână în mână cu o colectare mai bună.
8. (U) Pentru realizarea acestui obiectiv, pe 7 aprilie, Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care evaziunea fiscală este echivalentă cu o crimă. Legislaţia, care acum este dezbătută de Comisia de Buget şi Finanţe din Senat, prevede pedepse cu închisoarea pentru cei care fac evaziune fiscală în funcţie de gravitate, lăsând puţin loc de interpretare pentru instanţe. Penalităţile cresc în funcţie de suma datorată. Pentru cei care sunt datori cel puţin 10.000 de euro, legea prevede închisoare de la trei la zece ani; de la patru ani la 12 ani pentru cei care sunt datori cel puţin 100.000 de euro; de cinci până la 16 ani pentru cei care datorează cel puţin 500.000 de euro; între 10 şi 20 de ani pentru cei care datorează cel puţin un million; şi de la trei la 15 ani pentru cei care fac rambursări ilegale de TVA. Persoanele care se opun ca autorităţile fiscale să inspecteze proprietăţile întreprinderilor vor fi pedepsite cu închisoarea de la şase luni la trei ani.
9. (U) Când Comisiile Senatului îşi vor finaliza dezbaterile, proiectul de lege va ajunge la cele două camere ale Parlamentului unde va intra în dezbatere şi pentru a fi revizuit. După ce legea va fi aprobată, în mod normal va intra în vigare în 30 de zile, însă acest termen ar putea fi prelungit numai dacă Parlamentul decide acest lucru.
Consilierii Departamentului american pentru Trezorerie propun schimbări
10. (SBU) România consideră ca fiind binevenită ideea Guvernului Statelor Unite despre cum să facă tranziţia de la teoria colectării taxelor la metodele practice de perfecţionarea colectării. Membrii ai Biroului de asistenţă tehnică din cadrul Departamentului american pentru trezorerie au venit la Bucureşti, între 28 martie şi 8 aprilie, pentru a revizui metodele utilizate de ministerul de Finanţe pentru colectarea taxelor. Echipa a identificat câteva moduri prin care se pot creşte rapid veniturile fiscale cu ajutorul procesului de colectare. Printre sugestiile făcute a fost şi cea referitoare la trimiterea de scrisori rău-platnicilor, ameninţarea cu confiscarea proprietăţii pentru neplată, investirea resurselor Guvernului României în cazurile cu o valoare financiară foarte mare, extinderea ultilizării acordurilor de plată în rate precum şi renunţarea la implicarea în cazurile în care banii nu mai pot fi recuperaţi. O idee mai ambiţioasă include schimbări legislative pentru a limita capacitatea plătitorilor de taxe să conteste erorile foarte mici ale guvernului şi creşterea autorităţii ministerului de Finanţe pentru a confisca bunurile şi să-i acţioneze în justiţie pe managerii responsabili pentr neplata taxelor aferente persoanelor juridice.
11. (SBU) Secretarul de stat în ministerul de Finanţe, Sebastian Bodu, care conduce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a ajuns la concluzia că Guvernul României poate implementa o parte dintre recomandări, cu toate că respinge plăţile eşalonate respectând politicile fiscale mai conservatoare ale FMI. Domnul Bodu este mai preocupat, totuşi, despre corupţia care persistă la nivelul mid-managementului în întreaga agenţie de administrare fiscală şi este frustrat de incapacitatea sa de a curăţa agenţia din cauza restricţiilor legate de concedierea funcţionarilor. El speră să creeze o unitate de investigaţii, compusă parţial din poliţişti, în încercarea de a examina eventualele abuzuri ale angajaţilor. Dacă va fi creată, această unitate va avea autoritatea să-i aresteze pe cei suspectaţi de corupţie.
Comentariu
12. (C) Ambasada se simte încurajată de datele privind colectarea preliminară pe primele trei luni, deşi este necesar mai mult timp pentru a fi formulată o părere solidă privind durabilitatea şi efectul deplin al introducerii cotei unice de impozitare. În plus, Gvernul României a făcut amendamente la codul fiscal în martie care a crescut impozitele la dobânda bancară, câştigurile de capital şi cele imobiliare de la începutul celui de-al doilea trimestru. Accizele pentru câteva produse au crescut de la 1 aprilie. Astfel, mai sunt necesare date pe următoarele trei-şase luni pentru a ajunge la o concluzie semnificativă. Totuşi, ambasada este optimistă că veniturile vor continua să crească din moment ce România pare să fie pe un trend ascendent.
13. (SBU) O problemă şi mai mare care se conturează pentru Guvern este perpetuarea corupţiei la nivelul mid-managementului în interiorul ANAF. Acest lucru va continua să împiedice eforturile de colectarea taxelor până când domnul Bodu va primi instrumentele necesare pentru reformă. Ambasada a făcut nişte sesiuni de brainstorming cu mai multe agenţii pentru a identifica moduri în care poate fi ajutată ANAF şi pentru a le oferi training şi sugestii; câteva idei au fost propuse şi în acest moment se analizează dacă sunt fezabile.
Delare
