Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului au solicitat Secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pe data de 29 iunie 2020, să apere independența puterii judecătorești față de declarațiile Primului ministru Ludovic Orban în care acesta a atacat un complet al Curții de Apel București care a dispus suspendarea executării unui act administrativ ce avea ca obiect reorganizarea direcției juridice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Referindu-se la această “atenționare” adresată judecătorilor de către Premierul Orban, cele trei asociații profesionale au arătat Secției pentru judecători din CSM că:
“Îndemnurile adresate de la vârful Guvernului către judecători de a judeca «cu mai multă atenție» cauze concrete aflate pe rolul instanțelor de judecată, combinate cu adevărate indicații adresate judecătorilor despre soluțiile ce ar trebui pronunțate în acest tip de cauze, reprezintă un factor cert și inadmisibil de presiune atât asupra judecătorilor din cauza respectivă, cât și pentru restul judecătorilor specializați în contenciosul administrativ al căror rol este, prin definiție, acela de a verifica legalitatea actelor administrative și, prin urmare, de a cenzura actele administrative nelegale, inclusiv cele emise la nivel de Guvern.”
Magistrații au mai subliniat că “este îngrijorător faptul că Premierul României își dorește ca o serie de acte administrative să fie excluse de la controlul instanțelor și, pentru că acest lucru nu este permis de lege, să încerce să obțină de facto acest rezultat, prin solicitări publice îndreptate direct către judecători“.
Acest atac la adresa independenței judecătorilor este cu atât mai grav cu cât survine în urma unor inițiative deosebit de grave ale Guvernului condus de Premierul Ludovic Orban, ce au ca scop șubrezirea independenței judecătorilor, precum instituirea prin OUG 23/2020 a unei abateri disciplinare ce atrage răspunderea judecătorilor pentru faptul că aceștia ar judeca un dosar în afara termenului prescris de Guvern, indiferent de circumstanțele și complexitatea cauzei și în lipsa oricărei culpe a acestora.
AMR, UNJR și AJADO au subliniat, de asemenea, importanța respectării puterii judecătorești în raporturile acestora cu puterea executivă, fiind esențial ca, într-un stat de drept, judecători ce judecă cererile de contencios administrativ, adică cele ce au ca obiect inclusiv legalitatea actelor emise de Guvern, să fie feriți de orice presiuni, acțiuni de intimidare sau influențare, cu atât mai mult când acestea vin exact din vârful puterii executive.
“Modul în care puterea politică se raportează la contenciosul administrativ face diferența între un sistem democratic și unul iliberal sau chiar totalitar, fapt subliniat constant în lucrări de specialitate“, au argumentat asociațiile de magistrați.
Asociațiile și-au bazat afirmația pe argumentația profesorului Tom Ginsburg, potrivit căruia:
“Dreptul administrativ nu este, în această concepție – (sovietică, n.a.) –, despre cenzura actelor guvernului, ci despre puterea acordată guvernului în cadrul unui sistem legal și despre siguranța că agențiile statului au dobândit puteri suficiente de la legiuitor. (…) În tradițiile juridice din Vest, legea administrativă privește regulile de control asupra actelor guvernamentale, în interesul atât al guvernului, cât și al cetățenilor.“
