Cantitatea imensa de apa adusa de ploile din ultimele luni au accelerat si reactualizat un pericol care pandeste latent din adancul pamantului. Desi nevazut, acesta are cel mai catastrofal efect: imbolnaveste si mai apoi, dupa suferinte cumplite, ucide. Este vorba de radiatiile din fostele mine de uraniu.
Romania se numara printre putinele tari din Europa care mai extrage acest zacamant din subteran. Acesta este materia prima pentru centrala atomoelectrica de la Cernavoda.
In minele de uraniu din judetul Caras-Severin au lucrat zeci de mii de ortaci adusi din Oltenia, Moldova sau Maramures. Era nevoie de mana de lucru pentru uraniul care pleca spre Uniunea Sovietica in trenuri-fantoma, acoperite, ca sa nu se stie ca transportau moarte. Exista o singura halta, la Feldioara, langa Brasov, unde minereul era maruntit si preparat. Dupa care uraniul pleca spre rusi.
Mai tarziu, Romania a exploatat acest zacamant pentru nevoile sale, dar niciodata minerilor nu li s-a spus la ce riscuri se expun. Unii au aflat mai tarziu, cand s-au imbolnavit grav de silicoza, de cancer pulmonar sau de leucemie.
Pericol pentru oameni
In inventarul utilizatorilor cu capacitati de stocare a substantelor potential poluatoare, intocmit la cererea Guvernului, la fostele exploatari de uraniu de la Lisava si Ciudanovita sunt trecute ca fiind cele mai periculoase apele rezultate din acumularile din galeriile subterane. Cel mai primejdios loc este cel de la Lisava, unde apele contin pe langa uraniu natural si radiu 226 in suspensii fine.
Apele vin din subteran si ajung in bazinul de stocare al sterilului, care este plin, din fericire, la doar 10 la suta din capacitate. De aici, ajung in raul Jitin, pe care-l strabat pe o lungime de 12 kilometri, ca mai apoi sa se verse in raul Caras. Sedimente si namol radioactiv a fost semnalat pe o lungime de 30 de kilometri in aval pe rau.
De aceasta problema se ocupa Compania Nationala a Uraniului Bucuresti – sucursala Banat Oravita. Desi Mina Lisava a fost inchisa in urma cu mai multi ani, acolo exista statii de depoluare radioactiva, dar acestea nu fac fata ritmului in care apele subterane se scurg in rauri. In cazul Minei de la Ciudanovita, spre exemplu, aflata la cativa kilometri de orasul Anina, apele care inunda galeriile si filoanele radioactive au o incarcare de uraniu de peste 40 de ori mai mare decat limita maxima admisa. Calculele au aratat ca atunci cand precipitatiile sunt abundente, concentratiile de uraniu din apele raului Lisava si Jitin ating valori si mai mari.
Inspectorii de mediu avertizeaza ca radiatiile impurifica atat apele de suprafata, cat si cele de profunzime, fiind un pericol serios pentru populatia din zona.
