Criza politică din relaţiile dintre Ucraina şi Rusia schimbă percepţia autorităţilor despre zona graniţei de est a Uniunii Europene, care este văzută acum ca o zonă care trebuie să devină un motor al colaborării economice transfrontaliere.
La sfârşitul săptămânii trecute, a avut loc la Galaţi vizita ambasadorului Olandei, excelenţa sa Matthijs van Bonzel şi a lui Mircea Geoană, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică.
Cu acest prilej, a fost vizitat portul liber de la Giurgiuleşti, din Republica Moldova, administrat de o companie privată olandeză şi Şantierul Naval Damen Galaţi, component al grupului olandez Damen. La Prefectura Galaţi a avut loc o dezbatere la care au participat şi George Ciamba, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Ioan Buda, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră, Iulia Hertzog, director Direcţia AM Programe Cooperare Teritorială Europeană din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Carmen Podgorean, reprezentant cu însărcinări speciale pentru strategia UE a regiunii Dunării în MAE.
Au mai fost prezenţi parlamentari gălăţeni, reprezentanţi ai mediului academic, administrativ, ai societăţii civile şi ai principalilor agenţi economici din Galaţi, combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galaţi şi Şantierul Naval Damen.
Potrivit lui Mircea Geoană, politica României către Ucraina trebuie să fie una de deschidere, de parteneriat, iar ţara noastră şi implicit Galaţiul, trebuie să se tranforme din „graniţa Europei” într-un judeţ „pivot economic” între est şi vest, acum, în urma ultimelor evenimente din Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.
„Acordurile de asociere cu Uniunea Europeană (UE) a Moldovei, Ucrainei şi Georgiei fac ca România să nu mai fie punctul terminus al Europei, ci un punct de articulare între est şi vest inclusiv dincolo de Marea Neagră către Marea Caspică, către noul drum al mătăsii. Este o oportunitate imensă ca România să devină dintr-un stat de frontieră un stat pivot. Acesta este sensul misiunii mele pe care primul ministru mi-a încredinţat-o şi pe care încercăm împreună cu toţi actorii relevanţi să o ducem la bun sfârşit”, a spus Geoană. Întâlnirile de la graniţa de est a Uniunii Europene vor continua, pe viitor, cu dezbateri organizate în alte judeţe de graniţă,la Iaşi, Botoşani, şi în Maramureş.
Reprioritizarea investiţiilor în infrastructură
Mircea Geoană a vorbit şi de necesitatea ca România să reprioritizeze investiţiile în infrastructura din zonă, precum şi proiectele europene pe acest domeniu. ,,Împreună cu reprezentaţii ministerelor dezvoltării şi de externe vom veni cu un plan actualizat în principal în zona de infrastructură, dar şi de identificare a unor oportunităţi de investiţii private în această zonă, în tot ce înseamnă colaborare transfrontalieră a României, cu Republica Moldova şi Ucraina, pe graniţa de est şi de nord a ţării noastre. Vom relua în perioada următoare discuţia despre Coridorul 9, care pentru o perioadă îndelungată a fost pus undeva la <> datorită evoluţiilor incerte din Ucraina. De asemenea, vom relua tot ce înseamnă proiect pe Coridorul 4 şi 7. Vom încerca în perioada următoare ca pe lângă asistenţa financiară şi economică semnificativă pe care Europa, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale le acordă Ucrainei, să determinăm un pachet de asistenţă economică şi financiară similar, dar de talie mai redusă, către Republica Moldova”, a spus Geoană. S-a discutat cu reprezentanţii administraţiei gălăţene despre proiectele de infrastructură din zonă, construirea podului peste Dunăre, drumul expres, terminalul naval de mărfuri şi infrastructura feroviară.
