Documentul prezentat ieri la Bruxelles a consemnat o ruptură categorică între instituţiile garante ale statului de drept în România şi liderii ei politici. Toate progresele semnalate în raport sunt însoţite de avertismente şi îndoieli privind voinţa Guvernului şi Parlamentului de a continua reformele în Justiţie şi combaterea corupţiei.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că „Raportul de anul acesta este mai bun decât cel de anul trecut. S-a revenit la structura de evaluare anterioară cu cele patru condiţionalităţi, fiind eliminate recomandările referitoare la statul de drept”. Aprecierea este pe jumătate adevărată, în sensul că raportul este mai bun decât cel de anul trecut şi pe jumătate falsă, în sensul că s-ar fi eliminat recomandările referitoare la statul de drept. În realitate, la fiecare din cele patru obiective de referinţă, fie că este vorba de reforma Justiţiei, de integritate sau de combaterea corupţiei mari sau mici, raportul de anul acesta are aproape aceeaşi structură: se constată că atacurile din 2012 s-au diminuat, se constantă progrese consistente în funcţionarea instituţiilor relevante – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Agenţia Naţională de Integritate, Direcţia Naţională Anticorupţie – după care este pusă la îndoială sau deplânsă activitatea Parlamentului sau Guvernului şi disponibilitatea lor de a consolida aceste progrese şi de a sprijini independenţa Justiţiei şi lupta anticorupţie.
În scurta concluzie a raportului, Comisia îşi exprimă îndoiala că reformele sunt ireversibile şi că în România mai există un consens naţional referitor la obiectivele MCV privind independenţa Justiţiei şi faţă de separaţia puterilor în stat. Că este vorba de o îngrijorare reală privind caracterul durabil al reformelor o dovedeşte şi faptul că raportul se opreşte cu atenţie asupra atacurilor la adresa fundamentelor statului de drept din „marţea neagră”, pe care le consideră generatoare de „perplexitate”. „Este complet anormal să ai o grupare politică aflată la putere ce subminează lupta anticorupţie în vreme ce instituţii ca CSM, DNA, ANI, CCR, ICCJ performează”, constată Laura Ştefan, expert anticorupţie al Expert Forum. ”Da, raportul remarcă faptul că CCR a respins amendamentele la Codul Penal din marţea neagră, dar ceea ce este relevant este că a existat o marţe neagră şi că s-ar putea repeta”, adaugă Laura Ştefan.
Citeşte şi: UPDATE. Cazanciuc: Raportul MCV, mai bun decât cel de anul trecut. Ponta: România a făcut progrese
Iresponsabilitate politică
Parlamentul iese cel mai prost din acest raport prin încercările de a submina instituţiile de integritate şi anticorupţie, prin refuzul de a recunoaşte hotărârile judecătoreşti, prin atacul la adresa procurorilor şi judecătorilor şi prin refuzul şi boicotarea legislaţiei reformatoare, dar nici Guvernul nu iese mai bine. Raportul critică abuzul de ordonanţe de urgenţă acolo unde nu există urgenţă, care riscă să creeze breşe legislative, să creeze impredictibilitate şi să descurajeze mediul de afaceri. Totodată, raportul critică efectul pe care l-a avut asupra numirilor de procurori din primăvara trecută pactul de coabitare. Este vorba de înţelegerea politică dintre premier şi preşedinte care l-a scos pe Daniel Morar din joc, a eliminat procedura concursului pentru funcţiile de procuror general şi procuror general al DNA şi prin care Victor Ponta l-a impus pe Tiberiu Niţu. În al treilea rând, Comisia reproşează Guvernului modificările dese din domeniul achiziţiilor publice şi cere o colaborare mai strânsă între ANI şi Autoritatea de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice în vederea stabilirii unor proceduri ex-ante de verificare a conflictului de interese în procesul de atribuire a achiziţiilor publice.
Citeşte şi: Ambasada Olandei, despre raportul MCV: România şi Bulgaria necesită în continuare „o atenţie specială”
Ca de fiecare dată, raportul conţine şi o „hartă” privind măsurile care ar trebui adoptate în continuare şi care, dacă ar fi luate, ar dovedi buna credinţă a guvernanţilor. Bunăoară, în domeniul noilor Coduri, raportul solicită amendamente la Codul de Procedură Penală şi la legea de aplicare care să evite blocajele. Atât Înalta Curte, cât şi DNA şi DIICOT solicită Guvernului să adopte aceste modificări prin Ordonanţă de Urgenţă, dar Victor Ponta a refuzat. ”Este o încăpăţânare de a nu rezolva această situaţie care va duce la pierderi ireparabile în procesele penale”, avertizează Laura Ştefan.
Totodată, raportul solicită accelerarea legislaţiei şi a procedurilor privind confiscarea extinsă a averilor ca modalitate de combatere şi descurajare a corupţiei. În acest sens, există din luna septembrie o solicitare a DNA de alocare a 50 de poliţişti judiciari care să se ocupe cu recuperarea creanţelor şi confiscarea extinsă şi există chiar şi un proiect de hotărâre în acest sens, dar Guvernul nu a răspuns nici până azi.
Citeşte şi: Cum comentează presa internaţională raportul MCV despre România
Concluzia o formulează Monica Macovei: „În România lucrurile merg prost din cauza lui Ponta şi a USL – raportul MCV de astăzi este o nouă confirmare. Intenţiile reale ale lui Ponta şi USL, de a opri tot ce merge bine în justiţie, sunt piatra de moară pe care Ponta a atârnat-o de gâtul României. Raportul MCV laudă instituţiile atacate de Ponta şi USL. DNA, Înalta Curte, ANI, CSM şi Curtea Constituţională au spălat parte din ruşinea României de a fi condusă de un Guvern incompetent şi distructiv. Progresele menţionate în MCV sunt datorate unor judecători şi procurori independenţi, acelor magistraţi care fac ca justiţia să funcţioneze corect şi eficient. Sunt judecătorii şi procurorii care cercetează şi condamnă politicieni pe baza probelor reale, şi fără să se uite la funcţiile inculpaţilor”. Următorul raport MCV va fi publicat peste un an.
