Președintele Chinei, Xi Jinping, a anunţat, la summit-ul dedicat proiectelor de dezvoltare „One Belt One Road“, crearea a două rute comerciale care să unească 4,4 miliarde de oameni, jumătate din populația lumii.
„Noul Drum al Mătăsii” ar costa 1000 de miliarde dolari și ar uni 60 de țări, cele mai multe renumite pentru politici totalitariste și încălcări flagrante ale drepturilor omului. În deschiderea lucrărilor, Xi Jinping dat startul unei „epoci de aur” a globalizării, ca și când -aceasta ar fi o strategie care să încânte liderii lumii.
La summit au participat numai lideri controversați, și care sprijină acest proiect magnific, cum ar fi Vladimir Putin, în plină expansiune militară și cu o viziune globalistă pentru Rusia ce ar trebui să se ciocnească de cea a Chinei, un uriaș rival, Recep Tayyip Erdogan, renumit, și el, pentru sutele de mii de inamici politici băgați la închisoare pentru extensibila acuzație de „colaborare cu Fetthulah Gülen”, clericul aflat în exil în SUA, considerat de Ankara inamicul public numărul unu.
Iranul, unul dintre beneficiarii drumului feroviar al „mătăsii”, ce încearcă prin mijloace militare să-și implementeze influența în Orientul Mijlociu, Coreea de Nord, ce continuă să-și dezvolte programele balistice și nucleare, vecinii asiatici ai Chinei, care se disting prin administrații corupte, Ungaria, care vrea să stea sub umbrela militară a Rusiei, țări la Mediterana, pe unde colcăie de toate, de la luptători jihadiști, la dictatori fără scrupule, toți lideri întruniți la Beijing să asculte concertul la pian al lui Putin.
Mesajul lui Putin
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, prezent şi el la Beijing, a avut un mesaj subtil de transmis. S-a aşezat la un pian şi a interpretat melodii sovietice. Deşi recitalul lui Vladimir Putin a părut spontan, există semne de regie – faptul că un cameraman a fost prezent pentru a înregistra evenimentul, care a fost transmis imediat în mass-media rusă.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a notat ușor plictisit, ca de altfel și atitudinea liderului rus la eveniment, că „în timp ce preşedintele Putin aştepta începerea unei întâlniri bilaterale cu Xi Jinping, a studiat nişte hârtii, s-a pregătit pentru întâlnire şi a cântat la pian”. Mass–media din China au păstrat, în mare, tăcerea asupra elanului muzical sovietic al preşedintelui Putin.
„Anexele“ nevăzute ale proiectului
Țările occidentale nu au fost prezente la nivel de lideri, ci doar de însărcinați cu afaceri, reprezentanți ai ministerelor economiei. În ciuda asigurărilor președintelui chinez că proiectele „mătăsii” sunt pur comerciale, fără nimic politic, Occidentul, țările democratice știu că ambițiosul proiect are latura politică foarte bine conturată. Chiar și numai economic, Drumul Mătăsii urmărește să scoată regiunile pe care le străbate de sub influența SUA.
Având în vedere țările cu regimuri totalitariste și corupte intrate în proiect, nimeni nu se așteaptă la vreo concurență cinstită în domeniul economic. O astfel de rută comercială implică și asigurarea unui spaţiu de securitate şi, astfel, vor apărea anexele militare ale proiectului, pliate pe infrastructura comercială. Fiind investitor unic, China va avea și reguli comerciale de impus, regimuri fiscale şi, de ce nu, ar putea impune, la un moment dat, și moneda de schimb, o aspirație mai veche a aliaților săi euroasiatici.
O serie de analiști consideră că summit-ul este o încercare a Chinei de a se impune ca lider mondial, în condițiile în care atât SUA cât și Marea Britanie par să își retragă, practic sau simbolic, susținerea pentru globalizare. Nici situaţia financiară a Chinei nu este prea clară. Există un masiv exod de capital, în ciuda încercărilor autorităţilor de a impune controale. Creşterea economică a Chinei se sprijină pe o bulă masivă de credit, numeroşi analişti fiind de părere că planurile de dezvoltare a infrastructurii, schiţate de China, pot fi o altă mare cacealma. În acest sens, India, una dintre ţările cu cea mai mare creştere economică, nu a trimis niciun delegat la summit, mulţumindu-se să critice iniţiativa Chinei şi să avertizeze ţările implicate de „o povară nesustenabilă a datoriei”.
TEST CU RACHETĂ. Coreea de Nord, „element“ de șantaj
Sărbătorirea proiectului de infrastructură denumit Drumul Mătăsii, în valoare de 1.000 de miliarde dolari, la summitul desfăşurat duminică la Beijing, a avut parte de numeroase incidente colaterale.
Strategii militari consideră că nu întâmplător, cu câteva ore înainte de deschiderea summitului, Coreea de Nord a lansat un test cu o rachetă balistică de tip nou. În ultima perioadă, China s-a arătat favorabilă poziţiei de amenințare a SUA față de Coreea de Nord, avertizându-şi vecinul de consecinţe în cazul în care nu stopează programele sale interzise de ONU. Însă o delegație nord-coreeană a fost prezentă la evenimentul de la Beijing, ceea ce arată caracterul dual al Chinei față de Coreea de Nord, pe care o folosește ca șantaj subtil pentru a-și atinge scopurile.
