Peste trei milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot sunt aşteptaţi astăzi să vină la urne, atât în ţară cât şi peste hotare, la secţiile speciale pentru a alege Parlamentul Republicii Moldova şi, implicit, viitorul preşedinte care în Moldova este ales de către Parlament.
Prezenţa la vot a cetăţenilor a fost în alegerile precedente de aproximativ 60 la sută dintre alegători, procent la care majoritatea partidelor speră să se ajungă şi anul acesta.
Potrivit sondajelor, Coaliţia care guvernează în prezent în Moldova ar câştiga viitoarele alegeri. Conform unui sondaj IMAS, PCRM, partidul comunist condus de Voronin, ar obține 21,2%, PLDM , partidul lui Vlad Filat care are şi actualul premier, Iurie Leancă – 17,8%, PD – 12,9%, Patria – 9,6%, PL – 7,3%, PS – 3,9%, iar Blocul electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” – puțin peste un procent.
În același timp, peste 10% dintre cei chestionați sunt indeciși, iar peste 4% dintre opțiuni sunt pentru alte partide.
Partidul comunist "Patria" din R. Moldova, condus de omul de afaceri Renato Usatîi, un apropiat al Moscovei, a fost oficial exclus din alegerile legislative de duminică. Curtea Supremă a dat sâmbătă o decizie finală în acest sens, după ce Patria a atacat verdictul de joi al Curţii de Apel privind excluderea. Procedural, cele şase milioane de buletine de vot ar trebui ştampilate acum cu menţiunea „Retras” peste chenarul partidului „Patria”, însă este greu de crezut că o asemenea operaţiune a fost posibilă, cu doar câteva ore înainte de deschiderea secţiilor de votare.
Motivul descalificării partidului "Patria" este acuzaţia că Usatîi şi membrii Patria şi-au finanţat campania în mod ilegal, cu bani negri – 8,1 milioane de lei moldoveneşti – primiţi din afara ţării. De altfel, Curtea de Apel a dispus, joi, confiscarea fondurilor partidului. Mare parte din electoratul partidului Patria va merge probabil către un alt partid prorus, Partidul Socialist al lui Igor Dodon. Acesta era cotat în sondajele interne , în urma excluderii Partidului Patria cu aproape noua procente. După redistribuire, comuniştii lui Voronin împreună cu socialiştii lui Dodon nu ar depăşi 35 la sută din procente ceea ce ar face ca uniunea comuniştilor să rămână în opoziţie şi în următorul mandat.
În ultima perioadă, Vladimir Voronin şi Partidul Comunist şi-au schimbat discursul antieuropean într-unul proeuropean, fapt ce ar putea duce în urma alegerilor la o alianţă a acestora cu Coaliţia aflată la putere.
În sânul Coaliţiei aflată la putere nu există tensiuni directe însă este aşteptat rezultatul alegerilor, pentru a vedea ce procent obţine fiecare din cele cinci partide şi cum vor fi distribuite ministerele în funcţie de procentul fiecărui partid.
O treime din alegători ar putea vota în Diaspora
Din cei 3,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot, aproape opt sute de mii sunt plecaţi peste hotare la muncă, atât în Uniunea Europeană dar şi la Moscova. Guvernul de la Chişinău a organizat aproape o sută de secţii de votare aflate în afara graniţelor. Moldovenii pot vota la acele secţii numai după ce în prealabil s-au înscris pe listele suplimentare de la secţia unde vor merge la vot.
Rezultatele vor fi cunoscute abia mâine, după numărătoarea voturilor
Teama de eventuale conflicte şi provocări din partea unor grupuri radicale a făcut ca nici un partid să nu organizeze exit-polluri sau manifestaţii de bucurie sau de susţinere duminică seara . Un membru din staf-ul electoral al unui partid ne-a spus că le-ar fi foarte greu să controleze o adunare de câteva mii de oameni din pricina diversiunilor ale Mişcării AntiFa, care aşteaptă orice prilej pentru a crea eventuale conflicte ce ar putea duce la reorganizarea alegerilor. "În urma arestărilor de săptămâna, aceasta aţi văzut câte grenade şi arme au fost ridicate de la grupările radicale pro-ruse. Un pistol sau o grenadă ar fi suficiente pentru a se crea panică şi eventual un boicot al alegerilor” ne-a declarat un membru in stafful unui partid parlamentar.
