A fost nevoie de 150 de puşcaşi marini, trei elicoptere şi 17 vehicule blindate pentru ca forţele armate mexicane să elimine un baron al drogurilor pe capul căruia americanii puseseră un preţ de şapte milioane de dolari.
Vineri dimineaţă, conducerea Universităţii Brownsville, Texas, a fost nevoită să anuleze cursurile şi să trimită studenţii acasă. Dincolo de graniţă, la mai puţin de un kilometru distanţă peste Rio Grande, se dădea un adevărat război. După şase luni în care au strâns informaţii, forţele marinei militare mexicane au luat cu asalt oraşul Matamoros. În orice altă ţară din lume o asemenea desfăşurare de forţe ar fi fost disproporţionată, dar nu şi la graniţa dintre Mexic şi Texas. Soldaţii au fost întâmpinaţi cu focuri de arme automate şi grenade, iar luptele au durat aproape întreaga zi. Spre seară, armata a reuşit să-l încolţească şi să-l ucidă pe Antonio Ezequiel Cardenas Guillen, alias „Tony Tormenta”, liderul cartelului Golfului, dar nu înainte de a pierde patru soldaţi în luptă. Tony şi-a câştigat porecla după obiceiul de a-şi tortura şi decapita adversarii în cei şapte ani cât a condus cartelul Golfului, după ce a preluat „afacerea” de la fratele său, Osiel.
Osiel a fost arestat de autorităţile mexicane în 2003, tot în Matamoros, după o luptă care a semănat foarte mult cu cea de acum câteva zile. A fost extrădat în Statele Unite în 2007 şi condamnat la 25 de ani de închisoare. Ceea ce nu înseamnă că nu se va găsi un alt lider care să preia conducerea afacerii. Cartelul Golfului există de pe vremea prohibiţiei, din anii 1930, când se ocupa cu contrabanda de alcool. În prezent domină traficul de droguri din America Centrală până în nord-estul Mexicului şi este în mare măsură responsabil de carnagiul care are loc în Mexic de când actualul preşedinte, Felipe Calderon, a declanşat războiul împotriva cartelurilor drogurilor în 2006. Un purtător de cuvânt al lui Calderon a declarat că „Mexicul a făcut un pas semnificativ spre destrămarea grupurilor criminale”, dar observatorii au notat că au mai fost şi alţii.
Numai anul acesta militarii mexicani l-au ucis pe numărul 3 din cartelul Sinaloa, Ignacio „Nacho” Coronel, l-au capturat pe Edgar Valdez Villarreal, alias „La Barbie”, şi pe Sergio Villarreal Barragan, lideri ai cartelului Beltran-Leyva. Şi cu toate acestea, baia de sânge din Mexic nu încetează. Pur şi simplu, traficul de droguri spre America este mult prea profitabil şi sunt prea multe carteluri şi prea mulţi oameni implicaţi pentru ca o operaţiune, chiar şi ca aceea de săptămâna trecută, să schimbe ceva. De exemplu, chiar a doua zi după uciderea lui Guillen, oraşele din apropiere de Matamoros au fost „ocupate” de membri ai bandei Zetas care au atârnat peste tot pancarte cu mesaje batjocoritoare la adresa cartelului Golfului. Zetas este fosta „aripă militară” a Golfului, cu care se află acum în război şi care deţine, se zice, un arsenal uriaş. Liderul Zetas, Heriberto Lazcano, este unul dintre cei mai căutaţi oameni din Mexic şi este un fost membru al forţelor speciale mexicane. Ce l-a atras de „partea cealaltă” sunt cele 40 miliarde de dolari pe care le generează traficul de droguri peste graniţă. Droguri care ajung la studenţii de la Brownsville.
