12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialRomânia vrea din nou să achiziționeze patru corvete de 1,6 miliarde de...

România vrea din nou să achiziționeze patru corvete de 1,6 miliarde de euro. O singură firmă este avantajată

Ministerul Apărării Naționale a reluat procedurile pentru achiziționarea a patru corvete multifuncționale, după ce acțiunea legislativă a fost oprită la începutul acestui an. Ideea achiziției a fost anunțată pentru prima dată în 2015 de către șeful Statului Major al Forțelor Navale, amiralul Alexandru Mîrșu.  

Prima variantă de achiziție a fost apoi concepută în 2016 sub forma unei Hotărâri de Guvern (HG), aprobată pe final de mandat de către cabinetul Cioloș, în ciuda suspiciunilor care planau de la bun început asupra modului de achiziție dorit de MApN.

Ministerul Apărării Naționale voia să cumpere cele patru nave de luptă noi, printr-un contract de 1,6 miliarde de euro ce ar fi urmat să fie acordat direct către șantierul Damen Schelde Naval Shipbuilding BV.

Tocmai din cauza acestei alocări direct,  actul normativ a fost stopat, la începutul lui ianuarie 2017, de către noul Executiv Grindeanu. Acum, Ministerul Apărării Naționale a difuzat o nouă variantă a procedurii legislative, elaborată în interiorul instituției, care va permite cumpărarea, pentru Forțele Navele ale României, a celor patru corvete multifuncționale.


În Nota de fundamentare a proiectului de HG, MApN scrie, pe patru pagini, despre cât de performantă este firma olandeză indicată mai sus. Despre alți posibili furnizori, MApN scrie o singură frază: "În Studiul de concept pentru produsul „Corvetă multifuncţională”, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerinţele forţelor navale române".

Exclus din afara NATO

Noul document, elaborat tot sub formă de Hotărâre de Guvern, copiază însă, în bună măsură, textul actului normativ anulat din anul 2016. Principala diferență este că nu se mai face nicio referire explicită la firma olandeză Damen, care în prima variantă de HG era indicată drept furnizor al corvetelor.

Totuși, noua formă publicată de MApN precizează că firma de la care se cumpără corvetele trebuie să fie dintr-o țară NATO și să aibă un șantier naval în România, „dispus la Marea Neagră sau/şi pe Dunărea maritimă”, iar pe acest șantier să se mai fi construit nave de luptă.

Se observă că obligația ca societatea să fie dintr-o țară NATO exclude, implicit, companii din țări care au industrie navală puternică, cum ar fi, de exemplu, cele din Suedia sau din Israel.

Poate nu întâmplător, singura firmă care corespunde perfect portretului-robot anunțat de Ministerul Apărării în proiectul de hotărâre de guvern este aceeași companie Damen – cea care ar fi câștigat și procedura de achiziție lansată în noiembrie 2016, dacă procedura nu ar fi fost anulată de Guvern.

Asta deoarece dintre șantierele navale active în România, doar două sunt plasate la mare sau la Dunărea maritimă și au mai construit nave de luptă. Unul este cel naval din Galați, care este în proprietatea firmei Damen, iar al doilea este șantierul din Mangalia, care a aparținut firmei Daewoo din Coreea de Sud (țară care nu e în NATO, deci ar fi exclusă din start de la procesul de achiziție), dar care este pe punctul să fie vândut… aceleiași firme Damen din Olanda.


Contraamiralul Mîrșu a precizat că “achiziţia de noi nave tip corvetă” reprezintă un “program ce va dura până la sfârşitul acestei decade şi mai departe de atât”. Până la intrarea în dotate a noilor corvete, Forțele Navale ale României vor urmări “consolidarea procedurilor operaţionale şi modernizarea platformelor de luptă pe care le utilizăm”, a precizat șeful SMFN.

Livrate în trei ani

„Interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul naţional, prin intermediul operatorului economic declarat câştigător, a unei capabilităţi industriale navale în domeniul militar, în care să se construiască şi să se doteze o primă corvetă în intervalul de 3 ani şi gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maximum 7 ani, în vederea furnizării şi intrării în înzestrarea forţelor navale române”, menționează noul proiect normativ.

Așadar, în plus, partea română nu recomandă eventuala înființare a unui nou șantier naval în România, de către o nouă firmă care să se înscrie în noua competiție lansată de MApN, ci sugerează „consolidarea” unui șantier naval care deja funcționează – cum ar fi, de exemplu, cel de la Galați, al firmei olandeze.

România este dispusă să plătească pentru ansamblul de patru nave, circa 1,6 miliarde de euro, care ar urma să fie plătiți eșalonat, din bugetul MApN, între anii 2018-2024. Suma indicată este aceeași ca în vechea variantă a Hotărârii de Guvern. Diferența este însă că, inițial, prima navă trebuia livrată în termen de doi ani și jumătate, iar în noua variantă se indică termenul de trei ani.

Este însă de precizat că, la suma de circa 1,6 miliarde de euro rezervată pentru vânzătorul navelor se va adăuga „costul echipamentelor / muniţiilor / serviciilor care vor fi asigurate de către autoritatea contractantă”, adică de către MApN.   


"Ştiţi foarte bine că precedentul demers a fost invalidat tocmai pe ideea că achiziţia era peste 100 de milioane şi trebuia să existe aprobarea parlamentului. Nu am intrat încă la discuţii, am redactat proiectul de lege, l-am băgat pe circuitul de avizare, o să vedem ce oferte avem”.

Avantaj și în repararea fregatelor

Un element foarte important este inclus într-un alt document elaborat de MApN, ca anexă la viitoarea HG, intitulat „Anexă circumstanțe”. Potrivit acestui act, firma care vrea să vândă României corvete trebuie să prezinte și „angajamentul privind efectuarea operaţiunilor compensatorii aferente contractelor subsecvente acordului-cadru / contractului multianual în cauză, prioritar, în următoarele domenii: transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor, modernizarea fregatelor T22R din compunerea forţelor navale române (…)”.

Este foarte bine că firmei furnizoare de nave i se aduce aminte de obligația ei de a executa în România operațiuni compensatorii (offset), care sunt o practică obișnuită în UE în domeniul comerțului cu armament. Ciudat este însă faptul că această clauză nu a fost invocată la ultimele achiziții militare, extrem de scumpe, ale României – cea referitoare la avioanele F-16 și cea referitoare la rachetele Patriot.

La fel de ciudat este faptul că firmei care va livra corvetele i se spune, negru pe alb, că va participa, dacă dorește, la modernizarea fregatelor Forțelor Navale Române – o acțiune pentru care MApN nu a deschis oficial procedura de selecție de oferte și nici nu se știe când se va întâmpla acest lucru.

Dar încă de pe acum, România promite că societatea care îi va vinde corvetele va avea un avantaj în procesul de modernizare a fregatelor.

Așadar, firma dintr-o țară NATO care are deja un șantier naval în România, și care a mai produs nave de luptă, este invitată să ne vândă patru corvete, pe care noi acceptăm să plătim 1,6 miliarde de euro, iar această firmă primește implicit și dreptul de a ne moderniza, ulterior, cele două fregate. O firmă unică și practic fără concurență.

Parlamentul e sărit din schemă

Un element ciudat este faptul că, la data de 15 august 2017, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, a declarat că achiziția de corvete se va face printr-un proiect de lege – adică operațiunea va fi analizată și aprobată de Parlament. Totuși, actul normativ elaborat de MApN nu este un proiect de lege, ci de Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă că Parlamentul nu mai are niciun cuvânt de spus. „Ştiţi foarte bine că precedentul demers a fost invalidat tocmai pe ideea că achiziţia era peste 100 de milioane şi trebuia să existe aprobarea Parlamentului. Nu am intrat încă la discuţii, am redactat proiectul de lege, l-am băgat pe circuitul de avizare, o să vedem ce oferte avem”, a susținut Adrian Țuțuianu.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

România deschide dosare penale pentru spectacolele pirotehnice de pe stadioane; Ungaria se mândrește cu ele. FOTO

În țara noastră, introducerea de articole pirotehnice pe arenele sportive este interzisă, iar președintele FC Rapid București, Daniel Nicolae, și un lider galeriei giuleștene...

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

Atentat Moscova: bilanțul atacului a ajuns la 143 de morți

Bilanţul atentatului comis în suburbia Moscovei săptămâna trecută a urcat miercuri la 143 de morţi, potrivit unui nou raport comunicat de autorităţile ruse, atacul...
Ultima oră
Pe aceeași temă