Ministerul Apărării Naționale al României vrea să cumpere patru nave de luptă noi, de tip corvetă multifuncțională. Despre această intenție se discută, în interiorul MApN, de mai mulți ani, iar România Liberă a informat deja că noile nave ar urma să înlocuiască patru corvete vechi, care vor fi retrase din exploatare.
Elementul surprinzător, intervenit însă acum câteva zile, este că documentele întocmite la nivelul MApN vorbesc despre o achiziție fără licitație, de la o singură firmă, al cărei nume este decis deja de către MApN. Cu alte cuvinte, pe masa premierului Cioloș va ajunge un proiect de Hotărâre de Guvern pe care el va fi pus să-l semneze „ca primarul”, fără a i se prezenta cele patru variante de nave pe care MApN susține că le-a luat în calcul.
Proiectul de HG pe care MApN îl va înainta Guvernului indică doar numele firmei olandeze de la care România trebuie (?!) să cumpere patru nave militare. Firma indicată de MApN este Damen Schelde Naval Shipbuilding BV.
În Nota de fundamentare a proiectului de HG, MApN scrie, pe patru pagini, despre cât de performantă este firma olandeză indicată mai sus. Despre alți posibili furnizori, MApN scrie o singură frază: „În Studiul de concept pentru produsul „Corvetă multifuncţională”, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerinţele forţelor navale române”.
Totuși, numele celor 13 proiecte analizate și nici măcar al celor patru care pot satisface cerințele României nu sunt indicate, măcar pentru ca Guvernul să ia o decizie în cunoștință de cauză. Singurul nume indicat este cel al companiei Damen Schelde Naval Shipbuilding, cu sediul central în Olanda.
Citește și: Ce nave de război vrea să cumpere România
Teoretic vorbind, corvetele multifuncționale care vor fi cumpărate ar putea proveni de la furnizorii cu care România a mai avut relații de acest gen. O variantă ar fi corveta din clasa Nakhoda, produsă de firma britanică BAE Systems. Firma britanică a produs și fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria, aflate acum în dotarea Marinei Militare românești.
O altă variantă de achiziție ar putea fi corveta multifuncțională din clasa SAAR S-72. Producătorul acesteia este compania Israel Shipyards Ltd. Avantajul acestei firme ar fi faptul că a livrat vedetele din dotarea actuală a Poliției de Frontieră a României.
Pe masa Guvernului va ajunge un proiect de HG care să aprobe „încheierea cu Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, a unui acord – cadru/contract multianual pentru achiziţia a patru corvete din clasa SIGMA – proiect 10514, construite şi dotate la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A, şi a suportului logistic iniţial, prin procedura specifică prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre”.
Unul dintre argumentele invocate de conducerea MApN în favoarea companiei olandeze este că firma olandeză va construi navele în România, la Galați. Avantajul ar fi că se creează locuri de muncă pentru români – ceea ce este incontestabil – dar și „eliminarea riscului ca în cazul unei situaţii de criză internaţională sau chiar regională, realizarea navei/navelor să fie întreruptă/perturbată sau chiar nava/navele finalizată/e să fie blocată/e într-un port străin ori să nu se permită tranzitarea unor strâmtori, din motive diplomatice, politice, militare sau de orice altă natură”.
Dar după cum se știe, accesul în Marea Neagră, unde trebuie să ajungă viitoarele corvete ale României, se face prin strâmtoarea Bosfor, controlată de Turcia, care este stat NATO, aliat al României. Iar în zona adiacentă Mediteranei există mai multe țări (Turcia, Grecia, Italia, Franța, Spania și – nu în ultimul rând – Israelul), având bune relații militare cu România și cu lungă tradiție în domeniul naval.
Pe de altă parte, chiar documentele întocmite în interiorul MApN menționează că „în situaţia în care anumite bunuri şi servicii cuprinse în programul strategic de înzestrare nu pot fi achiziţionate conform alin. (1), acestea se achiziţionează de Ministerul Apărării Naţionale conform prevederilor legale aplicabile în materia achiziţiilor publice”. Deci chiar MApN admite că „anumite bunuri și servicii” nu vor putea fi oferite de șantierul din Galați, adică vor urma și alte contracte, cu firme despre care Guvernului României și contribuabililor români nu li se spune nimic.
Citește și: Turcia ar putea primi un contract de milioane de euro pentru modernizarea navelor de luptă ale României
Dintre cei patru agenți economici care concurează pentru modernizarea fregatelor, cel indicat de MApN pe poziția 1 este și singurul care are, din start, o componentă românească. Este vorba despre asocierea de firme “STM Savunma Teknolojileri Muhendislik – HAVELSAN Hava Teknolojileri Sanay ve Ticaret A.Ş. – ASELSAN Electronic Sanayi ve Ticaret A.Ş. / Turcia – S.C. Centrul pentru servicii de radiocomunicaţii S.R.L. (C.S.R.). / România”.
Un element straniu este că Nota de fundamentare vorbește despre proiectul SIGMA 9813 de corvetă, realizat de firma Damen, proiect care ar fi fost găsit drept variantă optimă pentru Forțele Navale Române, dintre cele patru variante analizate (în condițiile în care nu știm care au fost celelalte trei variante luate în calcul).
Dar în textul HG care ar urma să fie aprobată apare proiectul SIGMA 10514, de la aceeași firmă olandeză, proiect care NU a fost comparat cu nicio altă variantă a vreunei firme concurente cu Damen. Deci MApN a decis că SIGMA 9813 e varianta optimă pentru România, dar cumpără varianta SIGMA 10514, care este mai lungă, are un tonaj ceva mai mare, este mai nouă și – probabil – mai scumpă decât 9813.
În textul viitoarei Hotărâri de Guvern nu se indică valoarea contractului de achiziție. Doar în Nota de fundamentare există un paragraf dedicat impactului financiar. Aici se spune că în 2017 România va plăti 562.500 mii lei, în anul 2018 aceeași sumă, în 2019 va plăti 1.215.000 lei iar în anul 2020 vom plăti 1.260.000 mii de lei. Asta înseamnă în total 3.600.000 mii de lei, de-a lungul a patru ani, ceea ce înseamnă circa 837 milioane de euro.
Nu putem ști dacă e mult sau puțin pentru că nu știm ce alte variante a luat în calcul conducerea MApN. Și nici nu știm ce negociere mai poate avea loc ]ntre partea română și cea olandeză, dacă banii pe care vrea să-i ofere MApN, din bugetul de stat, în schimbul celor patru nave, sunt deja „rezervați”.
Ziarul România Liberă a adresat câteva întrebări oficiale către MApN, pentru a lămuri aspectele neclare ale acestui program de achiziție, urmând a prezenta și răspunsurile primite, în momentul în care ele ne vor fi trimise.
Navele proiect 10514, pe care România vrea să le cumpere drept corvete, sunt prezentate pe Internet de producătorul lor, firma Damen, drept fregate. Producătorul indică o lungime de 105 metri, un deplasament de 2365 de tone, o viteză maximă de 28 de noduri și o autonomie pe mare de 20 de zile.
Drept armament, navele au la bord câte un tun Oto Melara de calibrul 76 de milimetri și câte două lansatoare de rachete navă – navă (SSM). Fiecare corvetă poate îmbarca un elicopter și două bărci de asalt tip RHIB.
