UPDATE
Premierul Victor Ponta nu a ratat ocazia de a-și face campanie și, cu suita sa plină de miniștri, a ajuns la Biserica Sf Gheorghe cel Nou, unde se resfințește lăcașul de cult.
Președintele Traian Băsescu a transmis un mesaj cu prilejul comemorării a 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni. "Este un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru credincioșii ortodocși și, firește, este un moment extraordinar de emoționant pentru noi toți, cei care am dorit să cinstim împreună memoria unui domnitor care a însemnat atât de mult în istoria noastră, în spiritualitatea și în cultura românească. Privind în urmă la ceea ce au dăruit Brâncovenii în istoria României, suntem invitați să reflectăm la exemplaritatea unui destin pe deplin asumat, în spiritul jertfei și al credinței mărturisitoare.(…)Suntem un popor cu numeroase modele demne de urmat. Noi, contemporanii, avem privilegiul de a-i cinsti cum se cuvine pe Brâncoveni și, totodată, datoria de a încerca să le urmăm exemplul" a transmis președintele țării. La eveniment este prezent și consilierul prezidențial, Iulian Chifu.
Mii de credincioși au venit pentru comemorarea martiriului Sfinților Brâncoveni și a sfetnicului Ianache, uciși la data de 15 august 1714 la Istambul pentru că nu au vrut să renunțe la credința creștină și să adopte religia musulmană.
Martiriul lor se prăznuiește la data de 16 august deoarece în ziua de 15 august este sărbătorită Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creștine, zi în care nu se prăznuiesc alți sfinți.
–––
ÎPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu alți peste 50 de ierarhi, sfințește, sâmbătă, pictura nouă și binecuvântează lucrările de la Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou din București , ctitorie brâncovenească în care se păstrează moaștele Sf Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
La orele 9.30, Patriarhul Romaniei oficiază Sfanta Liturghie pe un podium special amenajat langa biserica "Sfantul Gheorghe Nou", înconjurat de un sobor de ierarhi români și ierarhi delegați ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului și Patriarhiei Georgiei, Biserici pe care le-a ajutat mult Sfantul Constantin Brancoveanu.
La sfarsitul Sfintei Liturghii, se dă citire Actului sinodal comemorativ la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinților Brâncoveni.
La data de 16 august Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiște pe Sf Martiri Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi Constantin, Ștefan, Radu și Matei. Împreună cu ei a fost executat și sfetnicul Ianache Văcărescu.
Zidirea Bisericii "Sf Gheorghe cel Nou" a început în anul 1707 și a fost finalizată, prin mărirea lăcașului, în 1715.
Doamna Maria Brancoveanu, credincioasa văduvă a domnitorului martirizat, a strămutat, în mare taină, osemintele mucenicești ale voievodului în Biserica „Sfantul Gheorghe“-Nou, în anul 1720. Apoi, a așezat deasupra mormântului o frumoasa candelă lucrată in argint filigranat, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a lasat o inscriptie cu litere chirilice, însemnand de fapt pisania pe care nu a putut sa o scrie pe piatra de marmura a mormantului: „Aceasta candela, ce s-au dat la Sveti Gheorghie cel Nou, lumineaza unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brancoveanu Basarab Voievod si iaste facuta de Doamna marii sale Mariia, carea si Mariia sa nadajduiaste in Domnul, iarasi aici sa i sa odihneasca oasele. Iulie, in 12 zile, leat 7228 (1720)“. Cercetarile arheologice efectuate dupa anul 1950 au demonstrat, fara tagada, ca sub unul dintre mormintele domnesti din naosul bisericii se afla osemintele mucenicesti ale domnitorului ctitor, relatează pagina crestinortodox.ro.
Ce reprezintă Sf Constantin Brâncoveanu pentru istoria noastră -preluare după crestinortodox.ro
Domnia lui Constantin Brancoveanu a inceput sub semnul aparitiei Bibliei in limba romana, numita "de la Bucuresti", in anul 1688. Si-a asumat rolul de protector al tiparului si scolilor din Muntenia, dar si din Transilvania. A dat Bucurestiului o noua Academie Domneasca, transformand scoala de la Sf. Sava in "colegiu public pentru pamanteni si straini", cu o programa asemanatoare institutiilor de grad superior. L-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub indrumarea caruia se vor tipari numeroase carti in limbile romana, greaca, slavona, georgiana si chiar araba. A ctitorit mai multe biserici si manastiri, intre care: bisericile de la Potlogi si Mogosoaia, Manastirile Hurezi si Brancoveni, Biserica "Sf. Gheorghe Nou" din Bucuresti, unde odihnesc sfintele sale moaste.
Pentru ca a refuzat sa se lepede de la credinta crestina, pe 15 august 1714, chiar in ziua cand implinea 60 de ani, domnitorul roman a fost decapitat. Aceeasi pedeapsa au suferit-o si cei patru fii ai sai, impreuna cu sfetnicul Ianache.
"De legea crestina nu ma las, caci in ea m-am nascut si am trait, si in ea vreau sa mor! "
Numai in camasi, istoviti de suferinte si dureri, legati cu lanturi, cu capetele descoperite si desculti, marturisitorii intru Hristos au fost adusi in fata sultanului Ahmed. La cererea sultanului de a renunta la crestinism, Brancoveanu a raspuns fara retineri: "De legea crestina nu ma las, caci in ea m-am nascut si am trait, si in ea vreau sa mor!", iar catre fiii lui a rostit: "Fiilor, fiti barbati! Am pierdut tot ce aveam pe asta lume. Nu ne-au mai ramas decat sufletele. Sa nu le pierdem si pe ele, ci sa le ducem curate inaintea fetei Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Sa spalam pacatele noastre cu sangele nostru!".
In urma acestor cuvinte, sultanul a poruncit sa fie taiate capetele copiilor domnitorului. Primul cap retezat a fost al lui Constantin, fiul cel mare. Au urmat capetele lui Stefan si Radu. Cand a sosit randul lui Matei, baiatul cel mai mic, acesta a inceput sa planga. Tatal lui i-a poruncit sa se asemene fratilor sai. Copilul s-a indreptat spre jertfa fara retineri. Au urmat Ianache Vacarescu, bunul sfetnic al Brancoveanului si apoi domnitorul, care a batut o cruce mare si a spus: "Doamne, fie voia Ta!".
Trupurile pescuite din Bosfor, redescoperite dupa doua secole!
Trupurile lor au fost aruncate in Bosfor. Au fost scoase de cativa crestini si ingropate in mare taina intr-o manastire din Halki, chiar langa Tarigrad. In vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns ramasitele domnitorului si le-a ingropat in Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti. A asezat peste mormant o piatra impodobita doar cu pajura tarii, fara nici o pisanie, iar deasupra a pus o candela de argint. Pornind intre altele, si de la inscriptia de pe aceasta candela (din 12 iunie 1720), Virgil Draghiceanu a facut in 1914 senzationala descoperire a mormantului voievodal ("cea mai mare rasplata pentru modesta mea activitate de o viata", ii scria el savantului Dimitrie Onciul). In jurul autenticitatii si paternitatii descoperirii s-au iscat pe atunci multe polemici si chiar procese, in care de partea lui Virgil Draghiceanu a fost inca de la inceput, printre multi altii, si marele Nicolae Iorga.
Pe 15 august 1992, Constantin Brancoveanu cu fiii sai si cu sfetnicul Ianache au fost declarati sfinti de catre Biserica Ortodoxa Romana. Sunt sarbatoriti pe 16 august pentru a nu coincide cu sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului.
