Trenul de lux Orient Express, cu o istorie care datează din 1883, a poposit marți dimineaţă din nou în Gara de Nord din Bucureşti, având la bord 98 de pasageri cu dare de mână şi 44 de membri ai staff-ului feroviar.
De aici şi până la Ruse, în Bulgaria, garnitura a fost condusă de mecanicul de locomotivă Vasile Petrache, pentru care a fost ultima cursă înainte de pensionare. Numai că locomotiva a fost una Diesel, pentru că secţia de cale ferată Videle – Giurgiu este singura neelectrificată de pe traseul Orient Express. Şi unde mai pui că trenul, în loc să meargă pe ruta directă dintre Capitală şi Giurgiu (de altfel, prima de pe teritoriul Ţării Româneşti), ocoleşte pe la Videle, din cauza faptului că podul de peste râul Argeş, prăbuşit în 2005, nu a fost reconstruit nici acum. Aşa se face că o călătorie care în vestul Europei durează câteva zeci de minute, între două oraşe atât de apropiate, s-a întins pe durata a aproape două ore.
Mecanicul a ieşit glorios la pensie
Toate aceste inconveniente nu i-au stricat însă bucuria lui Vasile Petrache de a ieşi la pensie en fanfare, tractând celebrul tren de lux, şi nu vreun personal de navetişti, aşa că s-a gătit ca pentru nuntă, ba şi-a mai pus şi o floare la rever. Trebuie men-ţionat faptul că nu oricine îşi permite să călătorească cu Orient Express, deoarece biletele costă între 7.000 şi 20.000 de dolari, în funcţie de lungimea traseului. Dai un ban, dar stai în faţă! În această sumă, pasagerii beneficiază şi de un steward dedicat, caviar de bun venit şi şampanie din partea casei pe toată durata călătoriei.
De la Ruse, în Bulgaria, şi până la Istanbul, trenul şi-a continuat traseul tractat de locomotive electrice ale căilor ferate bulgare BDZ şi respectiv ale celor turceşti TCDD. Abia în acest an, la 12 ani de când s-a prăbuşit podul de la Grădiştea, conducerea Ministerului Transporturilor a început demersurile pentru modernizarea căii ferate Bucureşti-Giurgiu, pe bani europeni. Până atunci însă, şi la anul Orient Express va merge pe aceeaşi rută, tractat de o locomotivă Diesel. Ce-i drept, nu e cu aburi, ca la prima călătorie a garniturii, în 1883.
O istorie de aproape un secol şi jumătate
Primul tren Orient Express a fost pus în circulaţie la data de 5 iunie 1883 între Paris şi Istanbul (fost Constantinopol), pe traseul de 2.627 km Nancy – Strasbourg – München – Viena – Budapesta – Szeged – Jimbolia – Timişoara – Caransebeş – Vârciorova – Craiova – Piatra Olt – Piteşti – Bucureşti – Giurgiu – Smârdan. De aici, pasagerii erau duşi cu feribotul peste Dunăre la Ruse, în Bulgaria (nu exista încă podul peste fluviu), pentru a lua un alt tren spre Varna, unde urma o nouă transbordare, pe un pachebot al companiei austriece Lloyd, cu care pasagerii ajungeau, după o călătorie care dura în total 83 de ore şi 30 de minute, la Istanbul.
De-a lungul timpului, traseul trenului s-a modificat de mai multe ori, inclusiv pe teritoriul României, unde acum urmează Coridorul IV paneuropean, trecând Munţii Carpaţi nu pe Valea Oltului, ca la începuturi, ci pe Valea Prahovei. Cu o zi înainte de a ajunge în Bucureşti, Orient Express a oprit la Sinaia, unde călătorii au fost întâmpinaţi pe peron de autorităţile locale şi de curioşii strânşi ca la urs, iar apoi au vizitat Castelul Peleş.
De altfel, tocmai asta este “filosofia” trenului de lux, nu de a ajunge cât mai repede la destinaţie, ci ca pasagerii să aibă posibilitatea de a vizita cât mai multe atracţii turistice de pe traseu.
Perioada interbelică, apogeul pentru Orient Express
Anii ’30 ai secolului trecut au fost perioada de glorie a Orient Express-ului, cu trei servicii care circulau în paralel: Orient Express (traseul clasic), Simplon Orient Express (prin Italia) şi Arlberg Orient Express, care circula pe la Zürich şi Innsbruck spre Budapesta, cu vagoane de dormit rulând de acolo spre Bucureşti şi Atena. În perioada interbelică, garnitura şi-a căpătat reputaţia pentru confortul şi luxul său, având în garnitură vagoane de dormit şi vagoane-restaurant, cunoscute pentru calitatea gastronomiei. Principalii clienţi ai trenului erau membri ai familiilor regale, diplomaţi, nobili şi oameni de afaceri.
