Potrivit unei ştiri difuzate de un post de radio olandez şi preluată de Mediafax, opoziţia laburistă (stânga) a cerut secretarului de stat pentru cooperare europeană din MAE olandez, Ben Knapen, explicaţii cu privire la faptul că preşedintele Traian Băsescu a amânat acreditarea noului ambasador al Regatului Ţărilor de Jos în România, Matthijs van Bonzel.
Fără prezentarea oficială a scrisorilor de acreditare, un ambasador nu devine plenipotenţiar în sensul că nu poate participa la toate acţiunile la care participă ambasadorii cu puteri depline şi, mai ales, nu poate avea ieşiri publice, fie conferinţe, fie interviuri. Din acest motiv, ambasada Olandei a refuzat să comenteze informaţia. Ambasadorul van Bonzel a parcurs toate etapele acreditării, de la agrearea sa de către statul român, la vizitele de prezentare şi prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare la Ministerul de Externe. Ultimul pas, ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare şefului statului a fost amânată de Administraţia Prezidenţială din motive de agendă prea încărcată a preşedintelui.
După modul în care este redactată ştirea Radio Netherlands pare mai curând că opoziţia olandeză sugerează că guvernul alcătuit de o coaliţie dintre partide de dreapta şi controversatul Partid al Libertăţii, condus de Geert Wilders, are o anumită responsabilitate în ceea ce priveşte deteriorarea relaţiilor cu România. Ştirea citează „diplomaţi care speculează că atitudinea Bucureştiului este legată de refuzul Olandei de a accepta aderarea României la spaţiul Schengen”, refuz pe care autorităţile olandeze îl motivează prin faptul că România nu combate eficient corupţia şi criminalitatea organizată iar autorităţile române prin atitudinea extremistă şi xenofobă a lui Wilders şi partidului său care ar ţine captiv guvernul olandez. Or, nu există niciun temei pentru a crede că atitudinea stângii olandeze faţă de Wilders ar fi devenit mai bievoitoare. Totodată, în textul citat de de Mediafax se menţionează că preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-Olanda, Peter de Ruiter, de la Bucureşti a purtat discuţii pe tema amânării acreditării ambasadorului cu oameni politici olandezi. Or, Peter de Ruiter s-a pronunţat ferm încă din septembrie 2011 în favoarea aderării României la Schengen, care ar creşte circulaţia bunurilor şi persoanelor între cele două ţări. Consecinţa blocajului olandez al României, sugerată de Ruiter şi reluată acum de opoziţia olandeză este că neadmiterea României în Schengen face rău afacerilor olandeze în România.
Din motive absolut inexplicabile, ştirea Radio Netherlands a apărut în cu totul altă lumină pe ecranele televiziunilor de ştiri, care vorbeau ieri de faptul că România şi Olanda s-ar afla nici mai mult nici mai puţin decât în în pragul unui scandal diplomatic, o viziune împărtăşită şi de liderii opoziţiei. Preşedintele comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat pentru România Liberă că nu există nicio îndoială că este vorba de un gest voit al preşedintelui, pe care l-a calificat drept „o modalitate primitivă de abordare a relaţiilor cu Olanda din partea lui Traian Băsescu”. Potrivit senatorului PSD, este vorba de „un gest ofensator tipic pentru Traian Băsescu”, care face rău României pentru că ne îndepărtează de obiectivul Schengen. Corlăţean a precizat că el însuşi l-a primit pe ambasadorul van Bonzel într-o vizită de prezentare pe 10 ianuarie şi că Băsescu ar fi avut tot timpul să îl primească în patru luni pentru înmânarea scrisorilor de acreditare. Senatorul PSD a apreciat că interesul României estev „diminuarea asperităţilor” dintre cele două ţări şi că amânarea este „un gest care încalcă de manieră flagrantă norme elementare de protocol şi curtoazie”.
Pe de altă parte, surse diplomatice avizate ne-au declarat că astfel de norme pur şi simplu nu există. Convenţia de la Viena care reglementează relaţiile diplomatice dintre state nu conţine niciun fel de prevedere cu privire la intervalul de timp optim pentru acreditare, care rămâne atributul suveran al şefului statului. Potrivit aceleiaşi surse, Teodor Baconschi a fost primit de Nicloas Sarkozy abia la şase luni de la prezentarea la post.
În consecinţă, în absenţa unor norme explicite, Traian Băsescu semnalează că România nu consideră o prioritate reprezentarea la nivel de ambasador şi comunicarea cu acest guvern al Olandei câtă vreme Haga îşi va menţine opoziţia faţă de aderarea la Schengen, chiar dacă această poziţie va afecta relaţiile economice/comerciale dintre cele două state în care România înregistrează un deficit de 350 milioane euro.
Până la trimiterea acestui articol la tipar nu primisem răspunsurile solicitate Administraţiei Prezidenţiale şi Ministerului Afacerilor Externe.
