Grecia a anunţat schimbarea în totalitate a Statului-Major militar. Înlocuirea intervine în mijlocul unei crize economice şi politice fără precedent care ar putea antrena căderea guvernului socialist al premierului Papandreu.
Ministerul elen al Apărării a precizat că un consiliu de securitate a statului, reunit sub preşedinţia premierului Georges Papandreu, a înlocuit cei patru şefi ai armatei, şeful Statului-Major al armatelor, şefii Statelor-Majore ale armatei terestre, marinei şi armatei aerului şi a eliberat din funcţii ofiţeri superiori din armata terestră şi din marină. O sursă din acest minister a afirmat că reuniunea era programată de multă vreme, că această amplă remaniere era prevăzută şi nu are nici o legătură cu situaţia politică. Statul-Major grec este reînnoit la fiecare doi sau trei ani. Ofiţerii superiori înlocuiţi ieri fuseseră numiţi în 2009 de precedentul guvern condus de conservatori, cu excepţia şefului Statului-Major al marinei, desemnat anul trecut de actualul guvern socialist.
Specialiştii politicii elene arată că şefii de guverne ai Greciei, indiferent din ce familie politică fac parte, schimbă Statul-Major militar înaintea unei alternanţe politice anticipate, numind oameni favorabili propriei tabere. De la căderea regimului coloneilor în 1974, guvernele elene ţin sub control Statul-Major, numind adesea militarii în funcţie de culoarea politică.
Anunţul-surpriză al lui Papandreu privind organizarea unui referendum în ianuarie 2012 şi înfruntarea unui riscant vot de încredere în Parlament, vineri, a reaprins speculaţiile referitoare la căderea guvernului şi/sau alegeri anticipate, în timp ce guvernul nu mai dispune decât de o majoritate de 152 de deputaţi din ansamblul de 300.
Polemică
Opoziţia a atacat imediat guvernul pentru această decizie care „accentuează climatul de incertitudine şi de îngrijorare în rândul opiniei publice”. „Sunteţi terminat, lăsaţi armata în pace” a declarat Margaritis Tzimas, însărcinat cu probleme de apărare în cadrul partidului Noua Democraţie (opoziţia de dreapta), calificând înlocuirea Statului-Major ca „antidemocratică”. Celelalte partide din opoziţie au cerut guvernului să motiveze decizia iar Partidul de extremă-dreapta, LAOS a protestat susţinând că „este imoral să schimbi Statul-Major al forţelor armate cu câteva ore înaintea căderii guvernului”.
Regimul coloneilor
Schimbarea Statului Major într-un moment de criză în Grecia readuce în atenţie puciul din 1967 care a adus la putere junta coloneilor până în 1974. Tulburările politice cauzate de faptul că regele Constantin al II-lea refuza să dea puterea stângii au dus la lovitura de stat a coloneilor conduşi de Iorgos Papadopulos, urmată de abolirea Constituţiei. Regele a încercat să preia puterea printr-o contralovitură de stat cu susţinerea generalilor. Eşecul a dus la exilul regelui dar Regatul Greciei a rămas forma de stat până în 1973 iar liderii succesivi ai juntei îşi atribuiau titlu de regent. Pentru a-şi consolida puterea, coloneii au instaurat o dictatură care a atras nemulţumirea populaţiei şi în 1973, după un complot dejucat, s-a organizat un referendum în care grecii s-au pronunţat în proporţie de 69% contra monarhiei. Papadopulos a proclamat Republica şi a devenit preşedinte. Pentru dictatura coloneilor, din ce în ce mai contestată prin ample proteste de stradă, lovitura fatală a venit în iulie 1974, în urma crizei cipriote. 
