Jaful piscicol postdecembrist a generat o adevarata drama ecologica in Delta Dunarii. Printre speciile amenintate direct se afla si sturionii, pesti ravniti nu atat pentru carnea lor delicioasa, cat pentru icrele lor, negre la culoare, cunoscute sub numele de caviar. Dupa ce, ani de-a randul, legislatia a permis pescuitul acestei specii, in urma sesizarilor unor organizatii internationale de protectie a mediului apele romanesti au intrat in prohibitie pe perioada 2006-2016 la capitolul recoltare de sturioni. O alternativa o constituie fermele de acvacultura aparute in ultimii ani, cand se prefigura deja instituirea prohibitiei. O astfel de ferma se afla in localitatea Horia, judetul Tulcea.
"Atacul" pescarilor la sturioni a dus la decimarea speciei in apele Dunarii. Pentru redresare, specialistii au propus alternativa unor acvaculturi de profil. Demarate la nivel stiintific, in institute de cercetare, reproducerea si cresterea sturionilor s-au transformat in afacere pentru investitori, nu atat pasionati de salvarea speciei, cat dornici sa se lanseze pe profitabila piata a caviarului. Experienta din Occident arata ca o astfel de afacere poate aduce un profit superior altora, similare, din domeniul acvaculturii. Asa a gandit si omul de afaceri Dumitru Maereanu, cel care a pus bazele reproducerii sturionilor in captivitate in Romania.
Statia de reproducere, punct de plecare
In urma cu patru ani, la Isaccea s-a infiintat un institut particular pentru reproducerea sturionilor pe cale artificiala. Au fost consultati specialisti, s-au adus echipamente si, cu investitii ce pareau riscante la acea vreme, s-a demarat proiectul unei afaceri. Putea fi un fiasco, dar s-a dovedit a fi un succes. Prima femela de sturion, capturata in 2004, si primele icre, eclozate cateva zile mai tarziu, au aratat ca "nebunia" unor pasionati chiar a reusit. La Isaccea functioneaza acum prima statie de reproducere in vitro a sturionilor, mii de exemplare fiind deja eliberate in Dunare prin programe finantate de stat. Sturionii din Marea Neagra se reproduc in mod natural primavara, numai pe Dunare, astfel ca – in Delta si de-a lungul fluviului – exemplarele capturate sunt in stadiul de pui sau sunt reproducatori.
Caviarul ca material genetic
Pescuiti accidental de catre pescari – care prefera sa-i predea, contra cost, in mod oficial, decat sa intre in inchisoare – sau cu autorizatie speciala, sturionii, masculi sau femele, sunt adusi la statia de la Isaccea pentru recoltarea icrelor si a laptilor. Femela de morun este cea mai mare specie, putand atinge dimensiuni incredibile, de sute de kilograme, chiar tone. Cel mai mare exemplar capturat pentru reproducere la Isaccea a fost de aproape 170 kilograme. Sturionii sunt tinuti in bazine speciale pana la momentul propice, cand, prin stimulare asistata de specialisti, sub anestezie, se obtin icrele negre. Vestita delicatesa devine, din acel moment, material genetic. Un procedeu complicat, conditii de viata studiate si, dupa cateva zile, intr-un fel de borcane de sticla, prin care circula apa filtrata si tratata, apar embrionii vii de sturioni. "Au un ritm de crestere incredibil. Aproape isi dubleaza parametrii de la o zi la alta", ne explica Maereanu, proprietarul afacerii. Sub observatie atenta, crescute cu zooplancton si alte asemenea organisme, micile vietuitoare ajung, dupa circa o luna, puiet de cinci centimetri lungime, gata sa ia drumul migratiei din Dunare spre mare. In aceasta faza, puietul valoreaza cativa euro exemplarul, dar procedeul de crestere continua in ferme.
Horia, "gradinita" dinozaurilor moderni
Specii datate de peste 200 de milioane ani, sturionii au un bagaj genetic extrem de eficient cand vine vorba de supravietuire. Studiile arata ca acestia nu si-au schimbat caracteristicile de milioane de ani, astfel ca sunt considerati adevarati dinozauri moderni. Maereanu este omul care a infiintat in comuna Horia, judetul Tulcea, o ferma de sturioni. A studiat in Germania cresterea acestora si a pus in practica, ajutat de specialisti, ideea reproducerii si cresterii valoroasei specii in captivitate. Ne-am deplasat recent la fata locului si am gasit, la marginea unui lac, pe camp, crescatoria pe care proprietarul o numeste "gradinita". Aici exemplarele crescute la Isaccea sunt aduse cand ating un lat de palma si sunt crescute pe stadii de varsta si specie, in bazine separate. Ferma inseamna, practic, mai multe bazine de plastic, aflate in aer liber, alimentate continuu cu apa din lacul din apropiere. Bazine pline cu sturioni.
Intre pasiune si afacere
In gradinita o gasim pe Dana Gaita, "mama" adoptiva a puilor de "dinozaur", impreuna cu alti angajati, care ajuta la intretinerea bazinelor si a pestilor. "Fac acest lucru cu mare pasiune. Conditiile de crestere nu sunt foarte complicate, dar trebuie tinut cont de anumite reguli. Este absolut necesar sa fie tot timpul apa proaspata in bazine, pentru oxigenare. Sunt pesti deosebiti prin caracteristici, prin ritm de crestere, dar si prin pret", ne explica supraveghetoarea "gradinitei". "Din aprilie pana in octombrie, sturionii ating 40-45 de centimetri", ne confirma si proprietarul. "La aceasta dimensiune, ei valoreaza circa 10-12 euro bucata", adauga el.
In bazinele de plastic inoata, lenes, cateva sute de exemplare din specia morun, cega si bester. Acesta din urma este un hibrid dintre femela de morun si masculul de cega; a rezultat, astfel, o specie mai rezistenta, cu mare spor la crestere. Apa vine prin cadere si alimenteaza fara oprire bazinele. Hrana o constituie mancarea speciala, importata la saci, sub forma de granule. Chiar in lac, intr-un fel de custi din plasa, stau cele mai mari exemplare. "Avem moruni din prima eclozare, care acum au cinci kilograme. si o sa-i tinem inca mult timp de aici incolo, pana la maturitate. Este si o treaba de suflet, pentru ca sunt primii sturioni facuti la noi. Ma credeti, m-am atasat atat de mult de ei, ca-i consider ca pe niste copii. Din cauza asta nici nu mananc carne de sturion", se destainuie Dana.
Printr-un program finantat de stat, in 2006, Maereanu a eliberat in Dunare circa 3.000 de sturioni, la o greutate de peste 400 de grame. Pretul unui exemplar a fost stabilit la 20 de euro. "Daca pun in balanta afacerea cu crescatoria de sturioni, asta inseamna la mine un procent egal de business si pasiune." Intrebat cam care ar fi suma ce trebuie investita de un incepator, ca punct de plecare, pentru ca balanta sa incline mai mult spre afacere, proprietarul fermei de la Horia ne-a recomandat: "Cred ca 50.000 de euro ar fi OK".
Expertul in sturioni vine de la Chisinau
Arcadie Vedrasco, cercetator in domeniul sturionilor, a ajuns in aprofundarea cunostintelor sale pana la Cercul Polar. Este unul dintre cei mai mari experti din tara in domeniu. Am aflat ca sub indrumarea sa a fost realizata si prima reproducere artificiala de la Isaccea. "Afacerea asta inseamna carne, puiet si caviar. Cea mai profitabila latura este, fara discutie, cea cu icrele necre. Mai ales acum, cand Dunarea se afla in prohibitie pentru zece ani, preturile au explodat. In Occident, icrele de morun – cele mai valoroase, de altfel – au ajuns anul trecut la sume enorme, pana la 6.000 de euro kilogramul. In acvacultura, sa obtii caviarul inseamna multa rabdare, pentru ca, la sturion, asta presupune ani intregi. Probabil noi vom fi primii in Romania care vom realiza si asta."
Conditii de crestere
Un intreprinzator interesat de aceasta afacere trebuie sa stie cateva lucruri. Costul unui singur bazin este de 1.000 de euro. "Mancarea le-o asiguram din import. Costa cam 0,8 euro/kg, iar pentru un kilogram de carne de sturion cheltuim circa 1,4 kilograme de furaje", ne explica specialistul in sturioni. Este ideal, pentru reducerea costurilor, ca apa sa fie preluata tot din lac. Daca amplasamentul nu permite, solutia ar fi puturile de mare adancime. Fiecare metru de foraj costa cam 100 de euro. Cam asta inseamna pe scurt o afacere cu "dinozauri" si caviar.
Cei mai valorosi pesti
Morunul, nisetrul, pastruga si cega sunt cele mai intalnite specii de sturioni din Dunare. Un exemplar de 100 de kilograme poate avea circa 10 kilograme de caviar. La 200 de kilograme greutate, circa 20. Sturionii sunt adevarate fabrici vii de icre negre. Pe piata neagra din Romania, acestea se comercializeaza sub 500 de euro/kg, iar la oficial sub 1.000 euro. Preturile din Occident sunt de 5-6 ori mai mari, astfel ca restaurantele si magazinele din Romania vad in fermele de sturioni o reala alternativa. Daca icrele de morun sunt cele mai scumpe, ajungand la 6.000 de euro kilogramul in vest, carnea de cega este considerata cea mai gustoasa, fiind si specia care depune cel mai repede pretiosul caviar, respectiv dupa 4-5 ani. Morunul ramane insa principala tinta a braconierilor. Carnea sa este evaluata la 10-15 euro/kg. Un exemplar de 200 de kilograme, cu 20 de kg de caviar, poate valora "la negru" peste 10.000 de euro. Cel mai mare morun inregistrat s-a capturat, conform profesorului Arcadie Vedrasco, in Marea Caspica, considerata cea mai bogata in sturioni din lume, si a avut aproape doua tone greutate. In Romania exista dovezi fotografice cu un morun prins la inceputul secolului trecut, de circa 1.000 kg.