Fiecare "search engine", fie ca este vorba de cele deja consacrate la nivel mondial (precum Google si Yahoo!) sau de cele aflate printre ultimii veniti (Quaero si Ask.com), inregistreaza cuvintele pe care fiecare utilizator al site-ului le cauta, si nu numai, stocandu-le pentru o anumita perioada de timp. Comisia Europeana a impus ca termenul de pastrare a datelor sa nu depaseasca timpul de sase luni, aproape de trei ori mai mic decat cel practicat in prezent.
Fiecare utilizator de internet foloseste, in medie, de trei ori pe zi unul dintre motoarele de cautare existente. Ce nu stiu multi dintre ei este ca portalurile in cauza au dezvoltate o serie de sisteme care inregistreaza si stocheaza pentru o perioada de timp toate cuvintele cautate. Dar probabil aceasta este cea mai mica problema. Important este ca respectivele sisteme inregistreaza si adresa unica a PC-ului (IP-ul), browser-ul folosit si, in unele cazuri, chiar codurile de identificare a PC-ului sau laptopului. Companiile pastreaza aceste date pe o perioada de 18 luni (Google.com, Msn.com si Ask.com) sau 13 luni (Yahoo!), ceea ce este – in opinia utilizatorilor – o perioada mult prea mare de timp.
Explicatii neconvingatoare
Companiile se apara spunand ca este atat in interesul lor, cat si in al utilizatorilor ca aceste date sa fie stocate. Google a explicat ca inregistrarea obiceiurilor de cautare a utilizatorilor ii ajuta sa-si dea seama care sunt interesele lor si atunci vor afisa reclame relevante pentru utilizatori. Insa utilizatorii nu sunt deloc fericiti cu aceste explicatii. "Nu ma intereseaza foarte tare ca datele mele le ajuta sistemul lor de publicitate online. Nu eu sunt beneficiarul acestui sistem", spune Cosmin Popescu, care este documentarist si foloseste Google de foarte multe ori pe zi. Nu este singurul care se plange. Comisia Europeana a spus ca numai in anul trecut a primit peste 10.000 de plangeri din partea internautilor.
Crearea unui cont si surplus de informatii
Google, Yahoo! si Microsoft au un avantaj in datele pe care le obtin de la utilizatori, si anume ca ofera utilizatorilor posibilitatea de a-si crea un cont unde sunt incluse mai multe servicii (mail, editare de documente etc.), prin acesta putand obtine informatii despre numele utilizatorului, varsta sau sexul acestuia. In momentul in care se face legatura intre aceste date si cuvintele cautate, companiile stiu deja cu cine au de-a face. Iar aceste date pot fi uneori raportate catre serviciile de informatii ale Statelor Unite. Specialistii explica faptul ca, dupa incidentele de la 11 septembrie 2002, firmele care detin motoare de cautare trebuie sa monitorizeze traficul pe care-l fac utilizatorii pe site-urile lor si sa efectueze rapoarte periodice asupra "obiceiurilor" dezvoltate de fiecare.
Oficiali din partea Google au explicat ca pentru a putea oferi rapoarte relevante trebuie sa pastreze o serie de date cel putin 18 luni.
C.E. IA MASURI
Un raport realizat la Bruxelles puncteaza foarte clar obligatiile pe care le au firmele ce detin un portal pentru cautari online. Printre acestea se numara:
» trebuie sa obtina acordul utilizatorilor pentru corelarea datelor personale cu anumite servicii de cautare (de exemplu, cele de tipul Desktop Search);
» trebuie sa stearga datele personale in momentul in care acestea nu mai servesc procesului pentru care ele sunt colectate;
» datele personale ale utilizatorilor (cuvintele cautarii, IP-ul etc.) sa fie sterse (definitiv si ireversibil) dupa sase luni de la inregistrarea lor in bazele de date ale companiilor.
