Tulburările din nordul Kosovo s-au intensificat de când primarii etnici albanezi au preluat mandatul în zona cu majoritate sârbă din regiune, după alegerile din aprilie boicotate de sârbi, o mișcare care a determinat SUA și aliații săi să mustre Pristina vineri (26 mai), potrivit Reuters.
Tensiunile cresc în nordul Kosovo, unde primarii etnici albanezi au încercat să preia funcția în urma alegerilor din aprilie, boicotate de populația locală majoritară sârbă.
Luni (29 mai) demonstrațiile sârbilor au provocat cel puțin 30 de soldați răniți în rândul forțelor de menținere a păcii NATO și 52 de sârbi răniți.
La cincisprezece ani după ce Kosovo, majoritar albanez, și-a declarat independența, Serbia refuză în continuare să recunoască statulitatea Kosovo și, în schimb, îl consideră parte a teritoriului său.
Acest lucru se întâmplă în ciuda recunoașterii pentru Kosovo din partea principalelor țări ale UE și a SUA, care au cerut tuturor părților să detensioneze situația.
Kosovo încearcă să-și afirme autoritatea asupra întregului său teritoriu, în timp ce sârbii fac presiuni pentru o asociație de municipalități care operează cu o oarecare autonomie în regiunile cu majoritate sârbă.
Tensiunile etnice din nordul Kosovo au izbucnit recent, cerându-se să se aplice un model de normalizare pe modelul Serbia-Croația
Pristina respinge acest lucru ca fiind o rețetă pentru un mini-stat în Kosovo, împărțind efectiv țara pe linii etnice. Prim-ministrul kosovar Albin Kurti și-a explicat propunerea:
„ Am propus un model de normalizare pe care Serbia îl are deja cu Republica Croația, pentru că nu există normalizare, relații de bună vecinătate fără recunoaștere reciprocă, dar și fără un tratament serios și onest al protecției minorităților naționale”.
Serbia și Kosovo au făcut puține progrese în acest sens, în ciuda angajamentului luat în 2013 ca dialogul să fie menit să normalizeze relațiile – o cerință pentru ca ambele să obțină aderarea la UE.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
