ANALIZĂ. Penalii care vor intra pe ușa din dos în Parlament. Candidații respectă doar parțial criteriile de integritate, în timp ce liderii partidelor susțin că au făcut curățenie

Listele electorale sunt înțesate de candidați cu probleme penale sau incompatibili.

S-au stabilit criterii morale ce sunt respectate, de multe ori, doar la vârful formațiunilor politice. În teritoriu, unde opinia publică este mai puțin vigilentă, acestea sunt ignorate.

Mişcarea civică „Iniţiativa Ro­mânia“ a lansat site-ul www.alegeri­parlamentare2016.ro, un ghid al alegătorului, potrivit căruia printre cei 746 de candidaţi cu şanse de a intra în Parlament se află 352 de persoane cu probleme penale, incompatibile, inamici ai statului de drept.

Pentru fiecare dintre candidaţi s-a făcut o evaluare de risc pe baza informaţiilor privind integritatea (probleme penale, in­compatibilităţi, conflicte de interese sau alte fapte grave), atitudinea faţă de statul de drept şi traseismul politic.

Colecția de penali a ALDE

Statistica dată publicităţii arată că peste 71% din candidații eligibili ALDE sunt în cel puţin una dintre aceste situaţii. În cazul acestui partid, mesajul anti-Justiție vine chiar de la vârf, co-președintele Călin Popescu Tăriceanu candidând pentru un nou mandat, deși este trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă și fa­vorizarea infractorului.

În aceste condiții, partidul a devenit un aspirator de penali, punând pe liste oameni precum Dian Popescu (Gorj), venit de la PNL, după ce a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Un alt condamnat cu suspendare pentru mită electorală este Gigi Chiru (Constanța). Interesant este că ALDE a reușit să accepte pe liste și candidați refuzați de PSD, cum ar fi fostul primar din Pitești, Tudor Pendiuc, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și abuz în serviciu.

Și fostul primar din Ploiești, Andrei Voloșevici, a prins un loc pe listele ALDE, deși a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și trafic de influență.

La Satu Mare candidează Ovidiu Silaghi, inculpat de DNA pentru trafic de influență, și Ana Maria Papici, suspectată de corupție. Ion Ariton (Sibiu) este trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite în dosarul Gala Bute. Ilie Niță (Suceava) are trei dosare – pentru înșelăciune, emiterea de file de cec fără acoperire și braconaj.

Steluța Cătăniciu candidează pentru un nou mandat în Cluj, deși a fost găsită în conflict de interese, prin decizie definitivă a instanței (2015). Eugen Durbacă, aspirant la un loc de deputat în Galaţi, este cercetat pentru instigare la abuz în serviciu.

Oamenii președintelui Băsescu

67,7% din candidații PMP au de asemenea probleme, potrivit studiului. De altfel, Traian Băsescu însuși candidează în București, deși este urmărit penal pentru spălare de bani. Unul dintre cei mai controversați politicieni de pe listele PMP este Gelu Vișan, fost pedagog, acuzat de o elevă că a bătut-o şi că a întreţinut relaţii sexuale cu ea.

La Bacău,  PMP a apelat la Valerian Vreme, urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu în dosarul licențelor Microsoft. Haralambie Vochițoiu este cercetat penal de DNA pentru declaraţii false şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.  Liviu Balint (Sălaj) a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală.

Candidat în Mureș, Claudiu Puiac este urmărit penal de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu. Aurel Olărean (Suceava) are la activ trei dosare, dintre care în unul a fost deja condamnat pentru abuz în serviciu. Cornel Sămărtinean (Timiș) este trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în perioada în care a deținut funcția de director al aeroportului din Timișoara.

În 2015, Vasile Toniță (Vaslui) a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare pentru înșelăciune, dar pedeapsa i-a fost suspendată și i-a fost stabi­lit un termen de suprave­ghere şi de 2 ani şi 6 luni. Victor Tarhon (Tulcea) este acuzat de luare de mită în dosarul Ioanei Băsescu.

PSD a ocolit propriul Cod de Integritate

În cazul PSD, autorii studiului au identificat probleme la 52,2% din candidați. Și liderii acestui partid au dat semnalul de la vârf, ocolind propriul Cod Etic în cazurile candidaturilor lui Liviu Dragnea – condamnat cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012 – sau Victor Ponta, trimis în judecată pentru fals în înscrisuri și urmărit penal pentru obținerea de foloase necuvenite.

În aceste condiții, nici nu este de mirare că penalii PSD au luat cu asalt listele în teritoriu. Astfel, social-democrații din Vaslui i-au oferit un loc fostului liberal Dan Bordeianu, deși problemele acestuia cu legea sunt de notorietate, fiind trimis în judecată pentru abuz în serviciu și fals în înscrisuri, dar și condamnat pentru viol înainte de 1989.

Listele de candidaţi ai PSD din Prahova includ două persoane trimise în judecată pentru fapte de corupţie. Prima persoană este senatorul Radu Oprea (evaziune fiscală şi spălare de bani), iar a doua este fiica fostului baron prahovean Mircea Cosma, Andreea, acuzată de complicitate la abuz în serviciu în privinţa vânzării ilegale a unor terenuri.

La  Argeș candidează Mircea Dră­ghici, trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu sau Cătălin Rădulescu, con­damnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pen­tru dare de mită. Sorin Lazăr, can­didat pe listele PSD Buzău, are la activ două condamnări cu suspendare – pentru conflict de interese și pentru abuz în serviciu.

În unele cazuri, cei cercetați în același dosar candidează în tandem. Așa se întâmplă în Dolj, unde pe listele PSD se regăsesc primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, dar și admi­nistratorul public al primăriei, Radu Preda, trimiși în judecată pentru două infracțiuni de complicitate la luare de mită și instigare la spălare de bani.

În alte cazuri, supraviețuirea pare posibilă dacă ești mai puțin cunoscut. Gabriel Vlase vrea un mandat de deputat în Bacău, deși este cercetat pentru trafic de influență într-un dosar instrumentat de DNA, disjuns din dosarul în care Viorel Hrebenciuc a fost trimis în judecată. În schimb, Hrebenciuc s-a retras din Parlament după apariția dosarului.

În Giurgiu, Niculae Bădălău vrea un nou mandat de parlamentar, deși este urmărit penal pentru trafic de influență pentru că ar fi oferit bani unei procuroare să îi închidă un dosar de spălare de bani. Bădălău a fost condamnat, în 1988, la un an de închisoare pentru că a furat patru saci de grâu, conform B1 TV.

În Călărași, social-democrații l-au pus pe liste pe Iulian Iacomi, un primar din județ,  inculpat pentru luare de mită. La Dâmbovița, Adrian Ţuțuianu este cercetat de DNA pentru trafic de influenţă în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012.

Criteriile PNL se topesc la distanță de Capitală

În cazul PNL, procentul candi­daților cu probleme este de 38,8%. Și aceasta pentru că liberalii au întocmit un Cod de Integritate care s-a aplicat atunci când a fost vorba de persoane cu vizibilitate care s-au retras după ce au ajuns în vizorul procurorilor – vezi cazurile Vasile Blaga sau Ludovic Orban.

Însă, în teritoriu, o serie de candidați s-au strecurat prin filtrele de integritate. Numai în Botoșani, departe de lumina reflectoarelor, liberalii au trei candidați cu probleme. Este vorba de Verginel Gireadă, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de însușire prin fals de documente ale unor terenuri. La rândul său, Costel Șoptică este suspectat de trafic de influență și instigare la abuz în serviciu.  Și Viorel Grigoraș este anchetat pentru înșelăciune.

Marius Bălu (Mehedinți) este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. La Călărași candidează Răducu Filipescu, aflat în stare de in­com­­patibilitate prin constata­rea ANI, după ce, în calitate de președinte al CJ Călărași, a alocat bani către două firme pe care el le conducea în perioada 2009-2010. Din același motiv a fost de­clarat incompatibil și Romulus Bulacu (Vâlcea), fost consilier județean.