De ce scad tensiunile dintre Klaus Iohannis și Liviu Dragnea: Referendumul anticorupție ar rămâne în stand-by, dacă PSD nu mai încearcă să modifice Codul Penal

Tot mai multe semnale din ultima vreme sugerează o calmare a tensiunilor dintre șeful statului și liderul principalului partid de guvernământ.

După războiul la scenă deschisă din perioada adoptării ordonanței de urgenţă 13/ 2017, relațiile dintre președintele Klaus Iohannis și liderul PSD, Liviu Dragnea, par să treacă printr-o nouă fază. Şeful statului amână referendumul pe tema anticorupției, iar PSD a îngropat discuția despre imunitatea prezidențială și a amânat referendumul pentru familia tradițională. De asemenea, cele două tabere ar fi purtat discuții despre șefia Serviciului de Informații Externe (SIE), cu mențiunea că PSD a dezmințit existența unui acord final.

Primul episod al noii etape a avut loc la depunerea jurământului de patru noi miniștri ai Cabinetului Grindeanu, remanierea fiind acceptată rapid de președinte, care a caracterizat-o drept o „mișcare bună”. A urmat o discuție în particular a şefului statului cu premierul și liderul PSD. Până aici, nimic ieșit în comun, se poate vorbi cel mult despre o schimbare de atmosferă și de respectarea unor proceduri.

Strategia lui Iohannis

Ulterior, însă, au apărut tot mai multe  informații neoficiale potrivit cărora președintele Klaus Iohannis nu va organiza, cel puțin deocamdată, referendumul privind continuarea luptei anticorupție. Informațiile venite din zona Palatului Cotroceni sau din PNL merg pe ideea că șeful statului vrea să recurgă la acest demers doar dacă PSD reia modificările la Codul Penal. „Cred că, în acest moment, este foarte bine să existe o monitorizare atentă a Guvernului , a majorităţii parlamentare pe teme de Justiţiei, pentru că arsenalul lor este inepuizabil când vorbim de ciuntirea Justiţiei, însă cred că oportunitatea unui referendum trebuie decisă de Preşedinţie. Acest referendum poate fi organizat şi mai încolo, n-aş simţi nevoia organizării unui referendum imediat“, a comentat Alina Gorghiu, fost președinte PNL.

Klaus Iohannis a anunțat pe 23 ianuarie că va organiza un referendum, iar OUG 13/2017 a fost anulată pe 5 februarie. Pe 7 februarie, președintele anunța că, imediat după ce va primi răspunsul Parlamentului, va convoca referendumul. Cu alte cuvinte, scenariul referendumului rămăsese valabil chiar dacă PSD renunțase la modificarea legislației penale. Pe 13 februarie a primit avizul Parlamentului în acest sens, iar pe 14 februarie șeful statului a promis că va anunța întrebarea „în zilele următoare”, fapt care nu s-a întâmplat. 

Răspunsul PSD

De menționat că, la rândul lor, social-democrații se arată dispuși să renunțe la propriile referendumuri. Inițial, Liviu Dragnea anunțase două astfel de inițiative, care urmau să se desfășoare în paralel cu cel anunțat de președintele Klaus Iohannis. Una dintre inițiative viza modificarea Constituției în sensul eliminării imunității prezidențiale. Acest demers a fost abandonat, în condițiile în care social-democrații nu au făcut niciun pas în acest sens.

Al doilea demers al PSD urma să fie organizarea referendumului pentru inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției privind familia tradițională.

În relația cu președintele Iohannis, o astfel de strategie ar fi permis PSD să dilueze campania electorală, să își mobilizeze propriul electorat și să diminueze impactul rezultatului final. Însă, marțea trecută, când PSD avea deja informații despre planurile lui Iohannis, dezbaterile privind familia tradițională s-au împotmolit la Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Înainte de a lua o decizie, parlamentarii trebuie să opereze o serie de modificări ale Regulamentului, pentru a decide care este Camera decizională în cazul revizuirii Constituției, a susținut Eugen Nicolicea (PSD) președintele Comisiei juridice. Potrivit unor surse social-democrate, PSD nu renunță la referendumul privind familia tradițională, dar nu va grăbi procedurile dacă că nu mai exista presiunea de a-l suprapune cu demersul pregătit de șeful statului.

Ce se va întâmpla cu serviciile secrete

În paralel, președintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului scrisoarea de demisie a fostului șef al Serviciului de Informații Externe (SIE) Mihai Răzvan Ungureanu. Acesta a demisionat în septembrie 2016, dar faptul că scrisoarea a fost trimisă Legislativului abia acum a alimentat scenariile despre o înțelegere Iohannis-Dragnea. Parlamentul urmează să vacanteze acest post, după care șeful statului va desemna un candidat, care trebuie să obțină votul Legislativului, unde PSD și ALDE au majoritate. În cadrul acestei proceduri, Liviu Dragnea și-ar dori ca în fruntea SIE să fie desemnată o persoană care să fie agreată de PSD.

Cu alte cuvinte, nu este obligatoriu să fie membru PSD, dar Dragnea vrea să evite scenariul desemnării unei persoane gen Mihai Răzvan Ungureanu, neagreată de PSD.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat că speră să nu se ajungă la un blocaj cu şeful statului în privinţa numirii directorului SIE, subliniind că preşedintele Iohannis trebuie să iniţieze o discuţie pe această temă. „Eu sper să fi intrat în altă etapă a comunicării şi a colaborării instituţionale şi cred că aşa cum este firesc, sper, să nu aflăm din plic această propunere şi am convingerea că până la urmă preşedintele va dori să aibă o discuţie înainte de nominalizare”, a spus Dragnea.

Ulterior, au apărut informații neoficiale potrivit cărora PSD și-ar fi dat acordul pentru numirea unui șef la SIE din partea PNL, fiind vehiculat numele lui Cezar Preda. Însă, social-democrații au dezmințit existența unui acord privind numele lui Preda. Atenție, însă, PSD nu a renunțat la disponibilitatea de a negocia cu Palatul Cotroceni. La rândul său, vicepreședintele PNL Cezar Preda a declarat că nu a existat nicio discuție cu privire la numirea sa la șefia SIE, însă a punctat că orice om ar fi onorat de o asemenea funcție.