Campaniile electorale vor fi finanțate exclusiv de la bugetul de stat, potrivit unei decizii a Comisiei de Cod electoral. Înfățișată de liderii partidelor ca o soluție miraculoasă pentru readicarea corupției politice, noua regulă generează controverse.
Finanțarea campaniilor electorale de la bugetul de stat a fost aprobată, în unanimitate, de către parlamentarii din Comisia de Cod electoral. Proiectul are sprijinul partidelor importante, care susțin că în acest fel s-ar elimina problemele legate de finanțări ilegale, care fac obiectul a tot mai numeroase anchete ale DNA. Însă, în stadiul actual al discuțiilor, noul sistem de finanțare ridică numeroase semne de întrebare. Nu este clar dacă sumele vor putea fi susținute de către bugetul de stat, iar mecanismele de verificare sunt, cel mult, în stadiu de intenție.
Astfel, la ședința comisiei, a fost votată, pe lângă finanțarea de la buget, și limitarea cheltuielilor din campanii. Aceste principii au fost susținute atât de PSD, cât și de PNL. În prezent, partidele primesc atât subvenții de la buget, cât și donații și cotizații pentru campanii electorale de la persoane particulare sau firme. Președintele Comisiei de Cod electoral, Valeriu Zgonea (PSD), a anunțat că are mandat de la conducerea PSD să susțină această variantă care ar asigura transparența finanțărilor partidelor politice. „Rupem bariera dintre finanțatori și politicile publice ale unui partid, nu se mai dau bani pentru a intra pe o anumită funcție după aceea”, a argumentat Zgonea. La rândul său, Mihai Voicu (PNL) a susţinut că fiscalizarea cheltuielilor de campanie va fi foarte benefică, întrucât decontările nu se vor putea face fără a avea actele în regulă.
Cum vor fi încasați banii
Cum va funcționa, concert, noul sistem, dincolo de decizia politică a comisiei? Partidele politice și candidații își vor plăti campaniile electorale, urmând ca, ulterior, sumele să fie decontate de bugetul de stat, în anumite condiții, a explicat Ioan Oltean (PNL), membru în comisia electorală. Pentru ca un partid să-şi deconteze cheltuielile din campania electorală trebuie să depăşească la alegeri pragul de 3%. De asemenea, vor exista condiții legate de numărul de liste electorale depuse, de participarea la cel puțin două competiții electorale.
Deocamdată, suma limită de cheltuieli nu a fost încă stabilită. Președintele comisiei electorale, Valeriu Zgonea, a lansat o primă estimare. „Vă dau un exemplu, eu, ca parlamentar, trebuia să candidez într-o circumscripție și puteam să cheltuiesc până la 48 de mii de euro, la viitoarele alegeri pot să cheltui maximum 24 de mii de euro, dacă nu mai puțin”, a comentat Zgonea. Chiar și aceste calcule minimale indică alocarea a zece milioane de euro pentru cei peste 400 de parlamentari pe care îi vom avea în 2016. Însă, este o estimare parțială, pentru că nu include alegerile prezidențiale sau locale. Această estimare, însă, ascunde o altă realitate. În 2012, media cheltuielilor pe un parlamentar a fost 15.000 de euro – menționăm că ne referim la cifrele oficiale referitoare la cheltuieli. Și aceasta pentru că unii candidați au avut bani să atingă pragul maxim, iar alții nu. Prin noul sistem, candidații partidelor care au peste 3% vor fi stimulați să atingă limita maximă, știind că vor primi banii înapoi de la stat. Chiar și așa limita de cheltuieli stabilită prin lege poate fi oricând modificată, fie printr-o inițiativă legislativă, fie printr-o hotârâre de guvern.
Însă, decizia privind pragurile pentru candidați trebuie corelată cu faptul că la viitoarele alegeri parlamentare alegerile vor avea loc pe liste de partide. Potrivit explicațiilor oferite de Marton Arpad (UDMR), membru în Comisia de Cod electoral, partidele vor respecta pragul pe candidat doar în cazul votului uninominal – de exemplu pentru alegerea primarilor. În cazul alegerii parlamentarilor, mandatarul financiar al partidului va avea misiunea de a superviza dacă formațiunea politică se va încadra în suma totală, în funcție de numărul de candidați.
Liber la împrumuturi
Noua lege electorală va reglementa și posibilitatea împrumuturilor către partide. „Împrumuturile pot fi realizate de către firme sau persoane particulare, cu condiția să fie cetățeni români. Eu iau împrumutul, cu condiția să nu depășeasă plafonul maxim de cheltuieli, după care, dacă am depășit pragul electoral, primesc banii de stat și rambursez împrumutul”, a explicat Marton Arpad noul mecanism. Posibilitatea împrumuturilor pune un semn de îndoială, în condițiile în care parlamentarii susțin că au introdus noul sistem pentru a înlocui finanțările private care au generat probleme. Dar și prin noua lege va exista o formulă de susținere a candidaților de către persoane particulare sau firme, cu diferența că respectivii își vor primi înapoi banii de la stat. Potrivit lui Mihai Voicu, au fost stabilite şase categorii de cheltuieli de campanie care să poate fi finanţate şi, ca urmare, decontate, respectiv cheltuieli legate de media, identitate vizuală a partidului, materiale pentru informare, campania on-line, cercetări sociologice şi organizare de evenimente. Pentru fiecare dintre aceste categorii de cheltuieli va exista un plafon maxim de cheltuieli, precizează Victor Paul Dobre (PNL), membru în comisia electorală. „Corectitudinea va fi asigurată, pentru că tu cheltui în campanie și statul îți decontează pe bază de documente”, afirmă Victor Paul Dobre.
Cine controlează cheltuielile
Decizia luată de comisia electorală este înfățișată de liderii PSD și PNL ca una menită să elimine corupția din sistemul politic de la București. Însă, noua reglementare generează controverse.
În primul rând, ca principiu. Este corect ca partidele politice să fie finanțate de la bugetul de stat, adică din taxele pe care le plătim în calitate contribuabili? Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), este mai degrabă adeptul finanțării private. „Într-o societate normală, banii ar trebui să provină mai puțin de la buget și mai mult de la privați, pentru că un partid reprezintă, în primul rând, interese private“, a explicat Adrian Moraru. La rândul său, Septimius Pârvu (Expert Forum) consideră că parlamentarii ar fi trebuit să aibă în vedere întregul sistem, și nu doar „cârpirea” unor legi din pachetul electoral. „Înainte de luarea unei decizii ar trebui să existe un studiu serios, pe baza căruia să știm cât ar costa noul sistem. Domnul Zgonea a făcut o estimare, dar nu se bazează pe un studiu și nu se referă și la alegerile locale”, a atras atenția Pârvu.
Pe de altă parte, chiar și susținătorii finanțării publice recunosc că acest sistem nu este un panaceu universal. Astfel, Cristian Pîrvulescu, președintele Pro-Democrația, pledează pentru finanțarea integrală de la bugetul de stat, inspirată de modelul francez. „În acest fel, partidele ar fi protejate de interferența unor grupuri private de interese“, a argumentat Pîrvulescu. El a explicat că un asemenea sistem presupune ca persoane care candidează să achite cheltuielile de campanie, urmând ca statul să ramburseze banii. Rambursarea va fi condiționată de anumite criterii: plafoane pentru cheltuielile de campanie, pentru ca bugetul de stat să nu fie supraîncărcat și un scor electoral care trebuie depășit pentru a încasa acești bani. Pîrvulescu recunoaște că modelul francez are și lipsuri, fapt dovedit de recentele scandaluri care au vizat finanțarea campaniei lui Nicolas Sarkozy din 2007.
Semne de întrebare
Pe lângă sursele de finanțare, ar trebui rezolvată și problema controlului banilor folosiți în politică. „Sancţiunea dacă ai depăşit suma de bani primită trebuie să fie foarte clară, confiscarea, şi trebuie să fie şi închisoare, pentru că altfel lumea nu va înţelege, politicienii nu vor înţelege, nimeni n-a plătit până acum în România pentru finanţări ilegale“, este soluția avansată de Monica Macovei.
La rândul său, Adrian Moraru afirmă că „ar trebui să avem o instituție mai activă pe zona de control“, cu referire la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care ar trebui să se inspire din activitatea DNA sau ANI. Cristian Pîrvulescu crede că soluția ar fi scoaterea departamentului de control financiar de sub tutela AEP și transformarea într-o instituție independentă. „AEP ar trebui să se ocupe doar de organizarea alegerilor, iar acest departament de controlul finanțării. În acest fel, printr-o instituție specializată, independentă, controlul ar fi mai rapid, pentru că noi vorbim acum de banii pe care i-ar fi dat un fost ministru în 2009“, a punctat Pîrvulescu. Avantajul acestui sistem ar fi verificarea rapidă, pentru că, în cele mai multe cazuri, procurorii au luat urma banilor din campanie după câțiva ani de zile. Cu alte cuvinte, alegătorii îi vor subvenționa din buzunarul propriu pe viitorii parlamentari. După ce aceștia vor fi aleși însă, nu vor putea să îi sancționeze în niciun fel, cel mult o vor putea face peste patru ani de zile.
Potrivit lui Marton Arpad, discuțiile în acest sens sunt în stadiu incipient. „Există ideea de a se da mai multe puteri AEP. Nu s-a discutat în comisie”, a explicat, laconic, Marton Arpad.
O altă problemă este că parlamentarii nu au stabilit încă sancțiunile pentru cei care vor încălca noua lege și dau doar asigurări că pedepsele vor fi drastice.
„Este clar că vom avea și un pachet de sancțiuni mult mai dur, așa cum noi l-am inițiat la finanțarea partidelor politice prin proiectul pe care îl susține domnul deputat Drăghici în numele PSD, unde vedeți că sancțiunile sunt foarte mari, nu numai administrative, ci și cele penale, ca să putem să rupem această barieră și să-i speriem pe cei care ar avea ideea de a finanța ocult partidele politice”, a promis Valeriu Zgonea.
Bani la negru, poveste veche în politica românească
Dezvăluirile recente despre sacoșele de bani pe care Dorin Cocoș le-ar fi dus democrat-liberalilor pentru campania prezidențială din 2009 reprezintă doar vârful icebergului în ceea ce privește finanțarea partidelor politice. Să ne amintim de dosarul „Trofeul Calității“, în care ex-premierul PSD Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, în iunie 2012. Atunci, Inspectoratul de Stat în Construcții a inventat un simpozion, numit „Trofeul calității în construcții“, iar taxele de participare strânse (peste 1,6 milioane euro) au ajuns, prin intermediul a patru companii controlate de apropiații lui Năstase, la firma care a prestat diferite servicii (inclusiv confecționarea de caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante și brichete personalizate cu numele și imaginea liderului PSD) în campania prezidențială din 2004.
Nu trebuie uitat nici dosarul „Mită la PSD“, în care sunt vizați lideri locali ai PSD, iar alte nume grele de la centru sunt chemate în fața instanței pentru a detalia dedesubturile campaniei prezidențiale din 2009. Potrivit procurorilor DNA, Gheorghe Bunea Stancu, șeful PSD Brăila, și-ar fi folosit influența pentru a obține 1 milion de euro de la Ioan Niculae, patronul InterAgro, bani care au fost folosiți în campania lui Mircea Geoană. Pentru a ocoli Legea privind finanțarea partidelor politice, banii nu au trecut pe la PSD, ci erau plătiți de Niculae direct furnizorilor de servicii de campanie. Apoi, în dosarul lui Vlad și Mircea Cosma de la Prahova au fost formulate, de asemenea, denunțuri potrivit cărora un procent de 10% din sumele câștigate de firmele ce-și adjudecau licitațiile organizate de CJ Prahova mergea la PSD, partid din care făceau parte cei doi.
Cât despre democrat-liberali, în jurul lor a mai izbucnit un scandal după ce s-a aflat povestea puilor grill (60-80 de tone) ceruți de Florin Popescu, pe când era șeful CJ Dâmbovița, pentru a-i împărți alegătorilor în campania pentru localele din 2012. Valoarea? Circa 485.000 lei. Popescu a fost trimis în judecată în iunie 2014.
Acum, inculpații din dosarul Microsoft au dezvăluit amănunte despre finanțarea campaniei prezidențiale a PDL din 2009. Întâi a vorbit ex-ministrul Gabriel Sandu, apoi Dorin Cocoș, iar mai recent și primarul de la Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan. O confirmare generală a venit și de la Elena Udrea, înainte de a fi arestată preventiv în dosarul „Gala Bute“: „Nu este un secret, aşa se finanţează campaniile electorale, de ce vă faceţi toţi că nu ştiţi. Toată clasa politică, toată presa şi toată lumea se preface că nu ştie cum se finanţează campaniile. Întrebaţi-i pe domnul Iohannis, pe domnul Ponta, ei cum şi-au finanţat campaniile. La fel“.
Contribuabilii au plătit partidelor, în 2014, peste 6 milioane lei
Partidele politice primesc bani de la bugetul de stat și pe legislația actuală. Condiția este să fi trecut pragul electoral la alegerile parlamentare, iar la cele locale să fi obținut cel puțin 50 de mandate de consilier județean și/sau consilier al municipiului București. Banii se împart în funcție de numărul de voturi adjudecate și se acordă un bonus formațiunilor care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile. Din sumele primite lunar de la buget, prin intermediul Autorității Electorale Permanente, partidele pot finanța cheltuielile de personal, de întreținere și funcționare a sediilor, pentru presă și propagandă, de deplasare, protocol, birotică etc. În 2014, de exemplu, de la buget au plecat spre PSD, PC, UNPR, PNL, PDL și PP-DD 6,021 milioane lei. Adică, peste 1,3 milioane euro. Grosul sumei a revenit PSD (2,194 milioane lei), urmat de PNL (1,525 milioane lei) și PDL (1,066 milioane lei). Bani frumoși au intrat și în vistieria formațiunii lui Dan Diaconescu: 922.203 lei. Pentru luna ianuarie 2015, AEP a virat următoarele sume: PSD – 173.915 lei, PNL – 120.858, PDL – 87.423 lei, PP-DD – 73.080 lei, PC – 16.903 lei și UNPR – 7.952 lei. Pe lângă subvențiile de la stat, partidele mai au ca surse de venituri cotizațiile membrilor, donațiile și veniturile provenite din activități proprii.
