Autorii acestui studiu, publicat de revista Climate, au trecut în revistă trei scenarii, mergând de la o încălzire de +1,5°C la +3°C faţă de era preindustrială.
În cel mai oprimist scenariu, pagubele provocate de revărsări de cursuri de apă în Europa se vor dubla, la aproximativ 15 miliarde de euro pe an, potrivit cercetătorilor. Iar numărul persoanelor afectate de inundaţii va creşte cu 86%, adică aproximativ 650.000 de persoane pe an.
Însă, în cazul creşterii nivelului temperaturii cu o medie de 3°C, pagubele ar creşte cu 145%, la aproximativ 17 miliarde de euro pe an, iar 780.000 de persoane vor fi afectate (cu 123% mai multe).
Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice, semnat în 2015, vizează să oprească creşterea nivelului temperaturii sub pragul critic de 2°C raportat la cel din era preindustrială, eventual la 1,5°C.
Statele semnatare s-au angajat să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Însă, pe baza acestor angajamente naţionale, planeta se îndreaptă tot către +3°C.
O creştere de doar 1°C a fost deja suficientă să provoace o ”retragere” a banchizei, creşterea nivelului mediu al oceanelor sau a nivelului precipitaţiilor.
Aerul mai cald conţine, într-adevăr, mai multă umiditate, eliberată sub formă de ploaie sau ninsoare.
Inundaţiile, al căror impact este agravat de urbanizare, fac deja parte din catastrofele naturale cele mai costisitoare în Europa.
Proiecţii precise ale ritmului modificărilor climatice sunt, astfel, cruciale în termeni de prevenire a riscurilor.
”Această lucrare confirmă că consecinţele modificărilor climatice asupra riscului inundaţiilor în Europa sunt extinse şi importante”, au comentat autorii studiului, la care s-a asociat Centrul Comun de Cecetare al Comisiei Europene (CE).
”Rezultatele noastre arată că consecinţe importante pot fi evitate limitând încălzirea globală la pragul unei temperaturi mai scăzute. Cu toate acestea, o creştere considerabilă a riscului de inundaţii este prezisă în Europa, inclusiv în cel mai optimist scenariu, de +1,5°C”, au adăugat ei.
Franţa s-a confruntat în ultimele două luni, decembrie-ianuarie, cu un cumul de ploi-record de la începutul modelizării pluviometriei, în 1959, potrivit Météo-France.
Aceste ploi, alături de soluri saturate, au provocat revărsarea a numeroase cursuri de apă, mai ales în bazinul Senei, antrenând inundaţii în regiunea pariziană.
Sena a atins luni, la Paris, maximul creşterii, iar scăderea nivelului apei urmează să înceapă foarte încet, de marţi, în capitală.
