În ultimul an nu se poate spune că au survenit modificări în legislaţia mediului de afaceri care să-i amelioreze viaţa, ba dimpotrivă. La începutul acestui an, Guvernul a modificat Codul Fiscal, ocazie cu care a lărgit baza de impozitare, în special în domeniul agricol. Peste 600.000 de persoane fizice deţinătoare de active agricole şi zootehnice au fost aduse în rândul plătitorilor de impozite. Dacă anterior acestea plăteau un impozit modic doar la momentul la care înregistrau venituri din vânzarea propriilor produse, acestea plătesc în prezent 16% impozit pe venit calculat la normă şi 5,5% contribuţii de sănătate, dacă deţin peste două hectare de culturi vegetale sau mai mult de două vaci sau şase porci în gospodării. Accizele la bere au fost majorate, precum şi cele la produse din tutun, cu trei luni mai devreme decât termenul convenit în calendarul iniţial.
Înăsprirea prevederilor a avut loc şi în cazul micilor firme. Toate societăţile cu cifră de afaceri sub 60.000 de euro au fost trecute forţat în rândul plătitorilor de impozit pe venit, fie că au sau nu au profit. Autoturismele de firmă nu pot fi amortizate pentru o valoare mai mare de 15.000 de euro.
Paradoxul a fost că şi puţinele măsuri care s-au vrut menite să uşureze sarcina micilor firme s-au întors împotriva acestora. A fost introdusă TVA la încasare, un sistem aplicabil firmelor cu cifre de afaceri sub 500.000 de euro care permite acestora să plătească statului TVA datorată doar atunci când încasează factura, dar nu mai târziu de 90 de zile de la emitere. Pentru că marile firme au fost şi ele obligate să îşi deducă TVA de-abia după ce îşi plătesc facturile, acestea au pierdut interesul să mai lucreze cu IMM. Sistemul a fost criticat de numeroşi consultanţi fiscali şi va fi modificat în vara acestui an când se va scrie, de altfel, un nou Cod Fiscal, ale cărui noi prevederi sunt un mister.
Sub Ponta, CAS mai mică rămâne un vis frumos
Facilităţi fiscale anunţate în programul de guvernare şi a căror absenţă a constituit unul dintre punctele de critică din moţiunea de cenzură îndreptată împotriva Guvernului M.R. Ungureanu continuă să lipsească. CAS a rămas la acelaşi nivel împovărător şi la fel şi TVA, în pofida unei preconizate reduceri timide la pâine cu 9% de la 1 iulie. Măsura, cel mai probabil, nu va duce la scăderea preţului acestui produs. ”CAS (contribuţia de asigurări sociale – n. red.) nu a scăzut, iar premierul a anunţat deja că aceasta a fost doar «un mesaj de încurajare către mediul privat»“, critica la 27 aprilie USL fosta guvernare.
Lipsesc în continuare măsurile de reformă a Fiscului ce ar putea creşte veniturile bugetare de la actualul nivel de 32,8% din PIB faţă de o medie europeană de 40% din PIB. Emiterea bonurilor fiscale, a facturilor rămâne facultativă, marfa se poate cumpăra în continuare la negru, iar economia neagră, nefiscalizată, se menţine la un nivel de aproape 30% din PIB, conform A.T. Kearney.
Salariile bugetarilor, o realizare cu costuri mari
Reîntregirea salariilor în sectorul bugetar, precum şi demararea procesului de restituire a contribuţiilor reţinute ilegal cu începere din mandatul fostului premier Emil Boc au fost singurele măsuri pozitive. Costurile bugetare ale acestora au fost însă mari, traducându-se în diminuarea investiţiilor publice. Lucrările publice de reparaţii ale reţelelor de căi ferate sau de drumuri, construirea autostrăzilor au fost frânate, chiar dacă nici înainte nu aveau o dinamică susţinută. Nici un proiect semnificativ de autostradă nu a fost demarat în ultimul an, ba dimpotrivă, a fost stopată şi una dintre puţinele autostrăzi în construcţie, anume Autostrada Transilvania.
În cazul a patru tronsoane de autostradă, unul între Timişoara şi Lugoj, celelalte între Lugoj şi Deva, Compania de Drumuri nu a desemnat nici un câştigător al licitaţiilor, deşi au trecut 9 luni de la acestea. Lucrările de realizare a segmentului Drumul Taberei-Eroilor de pe magistrala 5 de metrou au fost reduse la maximum tot din cauza lipsei banilor. Actualul Guvern nu a reuşit deblocarea finanţărilor nerambursabile ale CE pe Programul Operaţional Sectorial de Transport, ceea ce va duce la pierderea unor sume importante de bani alocate gratuit României. Cu doi ani înainte de termenul până la care se pot absorbi banii, stadiul absorbţiei rămâne la un infim nivel de 13%.
Transparenţa şi privatizările, alte puncte slabe
Guvernul nu a reuşit, şi nu este clar dacă şi-a şi propus, creşterea transparenţei în achiziţiile publice, principala sursă de finanţare a buzunarelor birocraţiei de stat, clientelei de partid şi partidelor politice. Spre exemplu, mai toate contractele importante de deszăpezire au fost acordate în iarna anului trecut prin aşa-zise cereri de ofertă, nu prin licitaţii deschise. Firme renumite pentru conexiunile politice, precum Tel Drum din Alexandria, apropiată vicepremierului Liviu Dragnea, au continuat să încaseze bani frumoşi de la buget.
Ministere importante, precum Departamentul lucrărilor de infrastructură, nu au nici măcar un site de internet, iar multe propuneri legislative nu sunt supuse dezbaterii publice, după cum cere legea. Privatizările şi managementul privat în firmele de stat sunt alte rateuri. Un exemplu este vânzarea Oltchim, căzută în derizoriu prin participarea la licitaţie a patronului OTV, Dan Diaconescu. De cele mai multe ori, procedurile de selecţie a managerilor privaţi nu au fost decât legitimări în funcţiile respective ale foştilor directori de stat încartiruiţi politic. Extracţia gazelor de şist, măsură criticată de USL pe vremea guvernării Ungureanu, dar acceptată acum, este un alt exemplu ce arată diferenţa dintre discursul public şi acţiunea concretă a actualei guvernări.
