Sportul, si in special fotbalul, este in permanenta unul dintre domeniile de care politicienii se folosesc pentru a obtine popularitate. Ei pot fi vazuti in tribune, de unde incearca sa le demonstreze fanilor ca sunt atasati de fenomenul sportiv. La prima vedere, ai putea crede ca in Parlament exista o permanenta preocupare pentru sport.
Pe ultimul loc
Realitatea este insa ca procesul legislativ in domeniul sportului se misca extrem de incet, iar parlamentarii au evitat pana acum sa intre in problemele de fond. Concret, la nivelul Camerei Deputatilor exista o Comisie pentru invatamant, stiinta, tineret si sport. Denumirea este una inspirata, pentru ca sportul chiar s-a dovedit a fi pe ultimul loc. In ultimele luni, pe agenda comisiei au figurat doar doua acte normative. Ambele – ordonante de urgenta – sunt deja in vigoare dupa ce au fost adoptate de Guvern, dar, potrivit reglementarilor in vigoare, trebuie sa treaca si pe la Parlament. Intr-unul din cazuri parlamentarii s-au autodepasit: au discutat o ordonanta de urgenta din 2002 prin care guvernul de atunci transfera un imobil catre Comitetul Olimpic. A doua ordonanta are caracter administrativ si se refera la trecerea Agentiei Nationale Antidoping in subordinea Guvernului.
Bani din ce in ce mai putini
Aceeasi comisie a avizat, fara clipire, capitolele din bugetul pe 2006 care se refera la activitatea sportiva. Trebuie spus ca Agentia Nationala pentru Sport (ANS) se afla in subordinea Cancelariei primului ministru, la gramada cu o serie de alte institutii. Cu toate ca bugetul Cancelariei a crescut serios fata de 2005, sumele alocate pentru sport au scazut. Daca in bugetul pe 2005 au fost alocate 1.500 miliarde lei vechi pentru institutiile sportive finantate de la buget, in 2006 suma va fi de 1.400 miliarde. Au fost alocate 750 de miliarde pentru promovarea sportului de performanta, 630 miliarde pentru intretinerea bazei sportive si 15 miliarde pentru “Sportul pentru toti”.
La prezentarea in Parlament a bugetului de stat, fiecare institutie trebuie sa-si precizeze obiectivele, iar cele ale ANS sunt extrem de generoase: “Obiectivul principal este focalizat pe mentinerea Romaniei in primele natiuni ale lumii la Jocurile Olimpice de vara din 2008. De asemenea, se urmaresc participarea si obtinerea de medalii la campionatele mondiale si europene din 2005-2008 si participarea cu bune rezultate la JO de Iarna 2006”. Parlamentarilor le-a fost semnalat fara efect faptul ca fondurile pentru intretinerea si dezvoltarea bazei materiale sportive aflate in administrarea ANS sunt insuficiente. In plus, “limita de cheltuieli prevazuta pentru 2006 nu permite dezvoltarea sportului de performanta, respectiv cresterea numarului de sportivi legitimati aflati in pregatire”.
Problema violentei pe stadioane Ð in suspensie
Daca problemele financiare ale sportului sunt oricum dificil de rezolvat in contextul constrangerilor bugetare, parlamentarii au restante si la capitolul legislativ. Prinsi in permanenta cu alte prioritati, nu au luat in discutie doua proiecte referitoare la subiecte fierbinti din lumea fotbalului.
Primul dintre acestea, elaborat de un grup de parlamentari PNL, se refera la prevenirea si combaterea actelor de violenta de pe stadioane si sali de sport. Proiectul prevede ca organizatorii competitiilor sportive interne si internationale (federatii, cluburi etc.) sa aiba obligatia de a clasifica orice manifestare cu un anumit grad de risc, pe o scara de la 5 la 0, gradul de risc 0 fiind considerat cel mai ridicat. Organizatorii au obligatia sa notifice Politiei si Jandarmeriei gradul de risc al manifestarii si sa incheie contracte cu aceste institutii pentru asigurarea ordinii, efectivele detasate fiind in functie de gradul de risc. De exemplu, organele de ordine ale MAI detasate la o manifestare sportiva cu gradele de risc 0 sau 1 au dreptul de a lua masuri speciale de siguranta in afara incintelor sportive, pe o raza de un kilometru sau doi, inclusiv oprind sau restrictionand circulatia rutiera si chiar a pietonilor neriverani. Amenzile pentru nerespectarea acestor prevederi pot ajunge pana la un milliard de lei vechi. Spectatorilor care asista la o intrecere sportiva le este interzis accesul in stare de ebrietate, cu bauturi alcoolice, cu obiecte contondente, substante inflamabile sau explozive; va fi interzis accesul cu orice banner cu inscrisuri sau insemne naziste, neonaziste, comuniste, neocomuniste sau care fac aluzie la ura de rasa, etnica, religioasa sau antisemitism. In cazul in care spectatorii provoaca pagube materiale sau agresiuni fizice, organele de ordine sunt obligate sa-i evacueze pe cei vinovati si, in functie de fapte, sa demareze procedurile penale.
Pana in prezent, proiectul a ramas in suspensie si, dupa declaratiile unuia dintre initiatori, deputatul Relu Fenechiu, va mai dura pana cand va fi dezbatut: “Potrivit reglementarilor in vigoare, pe acest subiect Camera Deputatilor este Camera decizionala. Ceea ce inseamna ca legea trebuie discutata intai in Senat, dupa care va veni la Camera pentru varianta finala. Deocamdata, la comisia senatoriala au fost alte prioritati. Estimez ca va mai dura cateva luni pana cand proiectul va trece atat de Senat, cat si de Camera Deputatilor”.
Datoriile cluburilor Ð intre imagine si preocupare sincera
Parlamentarii nu au avut timp sa discute nici un alt subiect, cel al datoriilor cluburilor, desi un grup de deputati PSD au initiat un proiect de lege in acest sens. Potrivit acestuia, structurile sportive in care se realizeaza sportul de performanta fac propuneri ANS in vederea obtinerii de la Ministerul Finantelor a unor inlesniri la plata obligatiilor fiscale. Victor Ponta, unul dintre initiatori, sustine ca, “potrivit reglementarilor din Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala in vigoare, contribuabilii care desfasoara activitati in sportul de performanta Ð debitori de impozite, taxe si alte sume datorate bugetului de stat si bugetelor locale Ð sunt obligati la plata integrala si in termene constrangatoare a acestora ca orice alt contribuabil care presteaza activitati esentialmente profitabile. Acest regim fiscal impovarator, daca nu le pericliteaza existenta, impingandu-i spre faliment, in mod evident le deregleaza relatiile cu sportivii de performanta”. Proiectul prevede ca asociatiile sportive si cluburile sa propuna ANS un grafic al platii obligatiilor fiscale scadente, distribuite echilibrat pe toata perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2008. Propunerile cluburilor ar urma sa fie obligatorii pentru ANS si pentru Ministerul Finantelor daca sunt respectate conditiile de stingere a debitelor restante pana la 31 decembrie 2008. Debitorul care isi plateste la termenele stabilite atat cota restanta, cat si obligatiile fiscale ale anului al carui exercitiu bugetar se deruleaza beneficiaza de scutirea platii dobanzilor sau a penalitatilor.
