Sorin Grindeanu a participat luni la sfârșitul Adunarii generale a primarilor de municipii, că preferă să nu comenteze decizia CCR deoarece acest lucru nu ține de el, ci sunt alte persoane sau instituții care pot discuta pe acest subiect. El a mai spus că cel care va aplica decizia este mai degrabă a CCR-ului.
"Cred că este mai degrabă rolul Ministerului Public de a aplica decizia CCR. Această decizie CCR nu e o chestiune care ține de mine"; a spus Sorin Grindeanu.
“O să încerc să mă văd și cu Ministrul Justiției, Tudorel Toader”, (n.r. pentru a vorbi despre declarațiile sale de duminică seara, despre care se spune că ar transmite o solicitare de demisie pentru Koveși și pentru A. Lazăr), a precizat Sorin Grindeanu.
Despre încasările la Buget, Sorin Grindeanu a spus că i-au fost prezentate mai multe măsuri ce vor fi luate, iar rezultatele ar trebui să se vadă în scurt timp.
"Eu le-am cerut să-mi prezinte și mi-au prezentat un plan de măsuri. Mi-au propus 14 măsuri până la jumătatea lunii aprilie. O să vedem efectele acestora în scurt timp", a mai spus premierul.
CCR a transmis că DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă, iar acţiunea Ministerului Public a fost una abuzivă.
Judecătorii CCR au motivat decizia privind existenţa unui conflict instituţional între DNA şi Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General -Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ.
De asemenea, motivarea arată că acţiunea Ministerului Public privind ancheta în cazul OUG13 încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă şi creează o presiune asupra membrilor Guvernului.
"Având în vedere faptele reclamate şi cele reţinute în ordonanţa procurorului de caz, Curtea apreciază că toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracţiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunţului cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstanţele adoptării actului normativ, luările de poziţie publice contradictorii ale ministrului justiţie şi ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, ”fără să fie consultat Consiliul Legislativ, fără să se aştepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii, fără a fi trecută pe ordinea de zi sau cea suplimentară a şedinţei Guvernului din 31 ianuarie 2017” constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea şi oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competenţă a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activităţii de cercetare penală", se arată în motivarea judecătorilor CCR.
Aceştia arată şi că "susţinerea potrivit căreia «modificările legislative nu sunt justificate, argumentele […] referitoare la supraaglomerarea din penitenciare şi o posibilă condamnare ”pilot” la CEDO, nefiind adevărate» vizează nemotivarea caracterului urgent şi a situaţiei extraordinare care a generat reglementarea, deci o problemă de constituţionalitate a actului normativ, care, în mod evident, nu cade în atribuţia de verificare a organelor de cercetare penală. Suspiciunea în sensul că o anumită persoană beneficiază în mod direct de noua reglementare, ceea ce ar conferi ordonanţei de urgenţă un caracter intuitu persoane, apare, de asemenea, ca fiind lipsită de fundament juridic".
