Sindicaliştii se tem că nu vor mai putea protesta în faţa Guvernului, dacă un proiect al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) privind adunările publice va deveni lege. Documentul interzice protestele în apropierea gurilor de metrou, aşa cum este cazul Palatului Victoria.
Astfel, reprezentanţii salariaţilor acuză Executivul de dictatură. În corul indignaţilor intră şi parlamentarii opoziţiei. Cei ai puterii însă spun că iniţiativa legislativă nu aduce schimbări majore faţă de actualele prevederi şi nici nu se pune problema îngrădirii dreptului la protest.
Proiectul de lege, aflat în dezbatere publică pe site-ul MAI, menţine practic interzicerea protestelor în preajma gărilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor sau obiectivelor militare, care apare în Legea 60/1991.
„În faţa Guvernului nu se mai pot face proteste deoarece este obiectiv militarizat, sunt mai mult guri de metrou în zonă, plus că se execută lucrări de consolidare a clădirii. Am înţeles că pe faţadă se sculptează chipul primului-ministru şi chipul altui întâi stător al ţării. Şi atunci cum să vină acolo nişte mitingişti şi să dăuneze grav intereselor acestor ţări?! Plus că se toceşte şi asfaltul”, a spus, ironic, pentru romanialibera.ro, Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, acuzând MAI de politici „ceauşiste, staliniste şi leniniste”. „Direcţia e foarte clară. Direcţia e către o politică similară celei din Coreea de Nord”, a mai comentat Nistor.
Dacă proiectul MAI va deveni lege, atunci sindicaliştii vor aştepta aprobarea unui miting 5 zile în loc de 3, cum prevede acum legislaţia. Măsura este văzută ca una restrictivă de deputatul PNL Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei de Muncă. „Proiectul de lege restricţionează. De exemplu, lungirea termenului de aprobare pentru un protest de la 3 la 5 zile este un obstacol suplimentar”, a comentat liberalul pentru romanialibera.ro.
Pedelista Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru Administraţie din Camera Deputaţilor, susţine că, dimpotrivă, măsura îi va ajuta pe sindicalişti să obţină toate aprobările necesare pentru o acţiune de protest. „Nu cred că este vorba de o îngrădire dacă de la trei zile termenul este mărit cu două zile. Practic, procedura de aprobare a evenimentelor publice rămâne aceeaşi, dar practica ne-a demonstrat că în cele trei zile prevăzute de actuala lege nu pot fi prezenţi toţi reprezentanţii instituţiilor implicate. Prin urmare nu e o restricţionare, ci o mai bună corelare cu ceea ce se întâmplă în realitate”, a spus Sulfina Barbu pentru romanialibera.ro.
Ca şi în actuala legislaţie, manifestările din spaţiul public se vor putea desfăşura doar până la orele 23.00 şi numai dacă au fost aprobate în prealabil de primărie. Protestul spontan va aduce organizatorilor o amendă de până la 20.000 de lei. O noutate în proiect este aceea că pentru adunările cu grad de risc ridicat este obligatorie participarea prefectului la manifestare. De asemenea, noua lege stabileşte amenzi usturătoare de până la 10.000 lei, pentru primari, de exemplu, dacă nu interzic consumul băuturilor alcoolice în apropierea locului de desfăşurare a protestului sau dacă nu iau toate măsurile legale ca manifestarea să fie paşnică.
„E adevărat că au apărut poliţiile locale, dar în condiţiile în care primăriile se chinuiesc să asigure condiţiile financiare de funcţionare, şi în condiţiile în care tot MAI a impus limite privind structurile de poliţie locală, şi a impus limite şi la Prefecturi, acuma vine şi le mai dă o responsabilitate primăriilor”, a spus Victor Paul Dobre.
Pe de altă parte, Sulfina Barbu susţine că o „creştere a pedepselor va creşte şi responsabilitatea celor implicaţi” în gestionarea prostestelor. „Amenzile e posibil să fie depăşite din punct de vedere al cuantumului şi să necesită o modificare în acest sens”, a adăugat Sulfina Barbu, adăugând că o dezbatere mai largă a proiectului de lege privind adunările publice va avea loc în comisiile Parlamentului.
Proiectul vine într-un context social agitat pentru Guvernul condus de Emil Boc. Guvernanţii s-au confruntat în ultimul an cu numeroase proteste şi manifestări de stradă, după tăierile salariale aplicate bugetarilor.
