Preşedintele Traian Băsescu a trimis, vineri, Curţii Constiuţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea de cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis România liberă.
Preşedintele a cerut reexaminarea Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, în temeiul Articolului 77 Alineatul (2) din Constituţia României.
Traian Băsescu atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii legii actuale, deoarece forma actuală a acestei legi conservă soluţii legislative ”constatate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701/2012.”
Practic, Traian Băsescu subliniază că în forma actuală a legii, nu preşedintele reprezintă România la Consiliul European, deşi, potrivit Constituţiei, şeful statului este cel care are această atribuţie: „Potrivit Art. 80 Alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional (…)”.
„În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru”, se arată în sesizarea Administraţiei Prezidenţiale către CCR.
De asemenea, în cererea de reexaminare a Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene se mai arată că „potrivit Art. 80 Alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional (…)”, iar „rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat” şi că „acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României”.
Sesizarea preşedintelui Băsescu vine în contextul în care premierul Victor Ponta a spus, vineri, că va propune ca în Constituţie să fie foarte clar prevăzut faptul că România este reprezentată la Consiliul European de primul-ministru.
Ponta a spus că i-a transmis acest lucru şi lui Traian Băsescu, iar acesta i-a răspuns că „poţi să faci ce vrei după ce nu mai sunt”.
Ponta a precizat că discuţia pe această temă a avut loc la ultima întâlnire cu Băsescu, la care au participat şi preşedinţii celor două camere ale Parlamentului.
„Am mai discutat, de exemplu, un lucru, le-am spus: domnule preşedinte în funcţie, domnule viitor preşedinte al României, eu vă anunţ că la Constituţie voi susţine foarte clar că la Consiliul European, ca să nu mai avem certurile de anul trecut, merge primul-ministru. Sunteţi amândoi aici, e în regulă? Da, amândoi mi-au zis că e în regulă. Domnul Băsescu mi-a zis: poţi să faci ce vrei după ce nu mai sunt eu. Domnul Antonescu spusese deja că este de acord”, a declarat Ponta la B1 TV vineri.
În prezent, România este reprezentată la Consiliul European de preşedinte, deşi cele mai multe ţări din UE sunt reprezentate de premier.