Regulile politice nu-l interesează pe preşedintele român Traian Băsescu care, deşi are doar un rol reprezentativ, deţine practic întreaga putere, fiind comparat de unii observatori cu Vladimir Putin, comentează în ediţia de joi cotidianul german Suedwest Presse, citat de Agerpres.
„Preşedintele cere prieteneşte parlamentului să facă bine să aprobe reforma justiţiei până la sfârşitul lui iunie. Astfel de ştiri sunt ceva cotidian în România” – scrie sursa citată, care adaugă că Băsescu nu se limitează la o solicitare prietenească, ci, dimpotrivă, prin anunţul său legat de reducerea cu 25% a salariilor şi cu 15% a pensiilor a atras toate săgeţile asupra sa. Depăşirea competenţelor îi convine atât lui Băsescu, cât şi adversarilor săi, „Popeye”, aşa cum este numit fostul căpitan de vas, fiind cât se poate de potrivit ca întruchipare a duşmanului comun – mai adaugă sursa citată.
Situaţia este asemănătoare celei din Germania lui 1933, declară politologul Cristian Pârvulescu, de la Universitatea Bucureşti, cu menţiunea că autoritatea nu este propulsată de o mişcare agresivă, ci este mai degrabă insinuantă. Jocul de putere a început în toamnă. Deşi premierul şi miniştrii sunt aleşi de parlament, Băsescu a refuzat să îl numească pe candidatul majorităţii, Klaus Johannis. După realegerea sa la limită, la sfârşitul anului trecut, el l-a impus din nou pe candidatul său, Emil Boc. „Fostul primar al Clujului spune exact ceea ce spune preşedintele, dar cu o zi mai târziu. Între timp, tătucul Partidului Democrat Liberal al lui Boc îşi îngăduie chiar să critice munca de guvern a locotenentului său. În caz că vor exista remanieri ale cabinetului Boc, Băsescu va fi cel care le va anunţa”, scrie Suedwest Presse.
Băsescu este expert în probele de putere. În timpul primului său mandat prezidenţial el a fost suspendat de Curtea Constituţională şi a revenit la Cotroceni prin referendum. Între timp, el are majoritatea şi la Curtea Constituţională. Toate partidele numesc susţinători loiali în funcţia de judecător. Curtea Constituţională nu are nici cea mai mică autoritate morală, spunea Alina Mungiu Pippidi, profesor la Hertie School of Governance din Bucureşti. Faptul că PDL nu deţine majoritatea nu-l mai pune în încurcătură pe Băsescu. Guvernul său este susţinut în afară de minoritatea maghiară, care merge totdeauna cu majoritatea, şi de unii „renegaţi” social-democraţi, printr-un nou partid. Politologul Pârvulescu vede în aceasta un truc tipic Putin. Preşedintele îşi împarte favorul mai multor partide loiale, câte unul pentru fiecare gust ideologic. Puţinii activişti civici şi politologi sunt de acord că se configurează deja tendinţa către un regim prezidenţial. Totul se îndreaptă către un sistem care nu este prevăzut în constituţie, opinează publicistul Stelian Tănase.
Populaţia este nemulţumită mai ales de corupţie, pe care Traian Băsescu vrea să o combată. Însă preşedintele a construit în jurul său o structură de putere care abia dacă este controlată. Omul de încredere al lui Băsescu, Elena Udrea, controlează ca ministru pentru dezvoltarea regională un sfert din fondurile venite de la Uniunea Europeană, de care profită ţara. În cazul în care ministerul ei va fuziona, aşa cum se intenţionează, cu Ministerul Transporturilor, ea va controla majoritatea fondurilor.
Unii critici presimt în spatele campaniei anticorupţie a lui Băsescu lupte de putere de natură partinică. Lupta lui Băsescu pentru putere nu s-a terminat. Criticii se aşteaptă ca el să elimine prin referendum Senatul şi să reducă numărul de deputaţi din camera inferioară a Parlamentului. Mesajul este, potrivit Renatei Weber: „Ce mai mai aveţi nevoie de partide şi Parlament dacă mă aveţi pe mine?”
