Format preponderent din specialiști fără coloratură politică și lipsit, prin urmare, de presiunea pe care o generează anul electoral asupra oricărui politician, Cabinetul Cioloș s-a gândit să introducă o premieră în proiectul bugetului pe 2016: să nu mai aloce bani pentru lăcașurile de cult. Decizia a fost întâmpinată cu entuziasm de o parte a societății, dar în urma reacției dure a Bisericii Ortodoxe Române, premierul a făcut deja un mic pas înapoi. Iar decizia finală se va lua, oricum, în Parlament, prietenos în trecut cu BOR.
La capitolul dedicat Secretariatului de Stat pentru Culte, în proiectul de buget pe 2016 prezentat de Ministerul de Finanțe la sfârșitul săptămânii trecute, la rubrica „lăcașuri de cult“, apare „0 lei“. Cu alte cuvinte, nici un leu de la stat pentru Catedrala Mântuirii Neamului și nici pentru biserici (în construcție sau deja existente). Măsura a stârnit, evident, reacții vehemente – unele pozitive, în special pe rețelele de socializare, altele negative – mai ales că, de-a lungul ultimilor ani, a devenit o obișnuință ca de la bugetul de stat să se ducă sume consistente (mai ales în preajma alegerilor) către lăcașurile de cult. De pildă, în ultimii doi ani, Guvernele Ponta au alocat 325 milioane lei în acest scop, adică peste 72 milioane euro.
Mai mult pentru salariile preoților
În contrapartidă cu tăierea banilor pentru contruirea sau repararea unor biserici, Guvernul a mărit însă suma destinată salariilor personalului clerical și neclerical, dar și fondurile pentru sprijinirea așezămintelor religioase din afara granițelor. În prima categorie, majorarea este de circa 14% pentru personalul clerical (de la 278,3 milioane lei în 2015 la 315,1 milioane lei în 2016), respectiv de aproape 55% pentru personalul neclerical (de la 188,9 milioane lei la 292,7 milioane lei). Cât despre lăcașurile din străinătate, Executivul a prevăzut o creștere de la 12,8 milioane lei la aproape 13 milioane lei, păstrând totodată suma de 1,25 milioane lei alocată Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos. Potrivit Ministerului de Finanțe, suma de aproximativ 150 milioane lei alocată suplimentar în 2016 este comparabilă cu suma dată în 2015 pentru construcții și reparații de noi biserici.
După apariția primelor reacții negative la tăierea operată de Guvern, ministrul de Finanțe, Anca Dragu, a declarat că Biserica Ortodoxă Română s-ar putea orienta și spre fonduri europene, dacă are nevoie de finanțare. „Biserica are la dispoziţie venituri proprii şi beneficiază şi de facilităţi fiscale. Deci, pot fi continuate lucrări de construcţie. De asemenea, se pot atrage şi fonduri europene“, a explicat Dragu, potrivit Pro TV.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române s-a arătat nemulțumit de decizia Guvernului Cioloș, susținând că preoții nu vor să stea „cu mâna întinsă la stat tot timpul“. Potrivit PF Daniel, BOR ar fi de acord cu impozitarea veniturilor cultelor, ba chiar ar și renunța la salariile plătite de la buget, dacă statul restituie „ceea ce a luat ca fiind donații date bisericii“. „Când se face echilibrul acesta, nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi nici de celelalte“, a precizat PF Daniel sâmbătă.
Ulterior, în cursul dimineții de ieri, Patriarhul avut o convorbire telefonică cu premierul Dacian Cioloș pe tema banilor care vor fi alocați Bisericii în 2016. Concluzia discuției răzbate dintr-un comunicat emis de Palatul Victoria: „Premierul Dacian Cioloș l-a asigurat pe Părintele Patriarh că Guvernul României va asigura finanțare pentru proiecte de investiții importante și că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziție resurse financiare în funcție de posibilități pentru lăcașurile de cult aflate în construcție“. Ce putem înțelege de aici? Fie Executivul își va modifica propriul proiect de buget înainte de a-l trimite Legislativului, fie va accepta, în timpul dezbaterilor din Parlament, înlocuirea cifrei „0“. Nu în ultimul rând, există și varianta ca unele alocări să fie făcute, punctual, pe parcursul anului 2016, din Fondul de rezervă, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori în trecut.
Senator: „Suntem o țară preponderent ortodoxă“
Peste voința Executivului, aleșii pot opera și ei modificări în proiectul bugetului pe 2016. Experiența anilor trecuți ne arată că, înainte de a începe dezbaterile propriu-zise în plenul reunit, senatorii și deputații formulează mii de amendamente. De exemplu, când au discutat bugetul pe 2011, aleșii au depus peste 11.000 de amendamente, iar anul următor, la bugetul pe 2012, au fost circa 8.000 de amendamente. Dintre acestea, cam 20% au vizat alocarea de fonduri pentru biserici. Ne putem aștepta, așadar, ca și anul acesta să se întâmple la fel, mai ales că avem în 2016 două rânduri de alegeri, locale și parlamentare, iar senatorii și deputații sunt foarte receptivi, în aceste condiții, la doleanțele primarilor și ale preoților din zona unde intenționează să candideze.
Deocamdată, aleșii așteaptă să vadă forma proiectului de buget care va ajunge în Parlament, după care fiecare grup își va stabili propria strategie. Tăierea totală a banilor pentru biserici nu este însă văzută cu ochi buni de nimeni. „Întodeauna au fost alocate fonduri pentru construcția și reabilitarea de biserici. Suntem o țară preponderent ortodoxă. Ar trebui în continuare să se aloce pentru finalizarea proiectelor începute, dacă nu se dau bani și pentru construcții noi“, a declarat, pentru „România liberă“, senatorul PSD Doina Silistru.
