Luând în considerare timpul scurs de la emiterea deciziilor definitive, Agenția atrage atenția senatorilor și deputaților că, potrivit legii, neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice „constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune“. Reprezentanții ANI invocă, totodată, noul Cod Penal, care stabilește că refuzul de a pune în aplicare hotărârile judecătorești constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Epopeea incompatibililor
Senatorul PNL Akos-Daniel Mora a primit decizie definitivă de incompatibilitate de la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 24 septembrie 2013 (decizia nr. 6289), iar deputatul PDL Ștefan-Bucur Stoica, pe 15 octombrie 2013 (decizia nr. 6734). În mod normal, colegii celor doi ar fi trebuit, imediat, să ia act de hotărârile instanței și să constate revocarea mandatelor. Ei bine, acest lucru nu s-a întâmplat. Speriați, probabil, că s-ar crea niște precedente periculoase și că, astfel, riscă să plece pe capete din Parlament (luând în considerare zecile de cazuri de incompatibilitate constatate de ANI în rândul senatorilor și deputaților), aleșii au căutat diferite metode de a ocoli deciziile ICCJ. În prima fază s-au apucat să interpreteze prevederile Legii nr. 176/2010, care stabilea pentru incompatibili interdicția de a mai ocupa vreo funcție de demnitate publică timp de trei ani. Așa au ajuns să spună, în cazul lui Mora, de pildă, că nici măcar nu pot lua în discuție cererea ANI de revocare a mandatului deoarece au fost sesizați cu un caz de incompatibilitate care nu vizează un senator, ci un consilier județean (făceau, astfel, referire la funcția pe care liberalul o avusese în momentul plasării în afara legii). Când CSM a sesizat Curtea Constituțională, invocând un conflict juridic născut din refuzul Senatului de a-i revoca mandatul lui Mora, judecătorii CCR au admis că legea nu este clară și au solicitat Parlamentului să aducă clarificările necesare. Acest lucru se întâmpla în noiembrie 2013. Au trecut, apoi, mai bine de șapte luni și aleșii nu au adus nici o modificare textului în discuție, ceea ce i-a determinat pe judecătorii CCR să vină cu propria interpretare, în sensul că interdicția de trei ani se referă la toate funcțiile pe care persoana respectivă le deține. Această ultimă decizie a Curții Constituționale datează de la începutul lunii iulie 2014. Nici măcar după aceea parlamentarii nu s-au grăbit să intre în legalitate și să revoce mandatele celor doi colegi declarați definitiv incompatibili, în ciuda cererilor repetate ale ANI (înaintea celei de ieri, Agenția a depus una similară pe 1 septembrie, în prima zi a actualei sesiuni).
Pretextele aleșilor
„România liberă“ a încercat să afle de la juriștii celor două Camere motivele pentru care s-a ajuns la cererea ANI cu numărul 4 în cazul celor doi incompatibili. Bogdan Ciucă (PC), șeful Comisiei juridice din Camera Deputaților, ne-a explicat că solicitarea ANI de revocare a mandatului lui Ștefan Stoica este în atenția comisiei, dar că nu se poate vorbi de vechime. „Noi avem în vedere ultima decizie a Curții Constituționale, din 3 iulie. Or, atunci eram în vacanță. Noi, practic, lucrăm de o săptămână“, ne-a declarat Ciucă. Potrivit acestuia, plenul Camerei ar trebui, apoi, doar să ia act de raportul comisiei, fără să dea și un vot. La Senat, situația este mai complicată. Vicepreședintele Comisiei juridice, Ovidiu Donțu (PSD), ne-a explicat că de-abia ieri a fost sesizată comisia de Biroul Permanent. „Am introdus cererea pe ordinea de zi, deoarece vrem să rezolvăm cu celeritate. Dar, întrucât Regulamentul Senatului prevede ascultarea părții implicate, am amânat până marțea viitoare, pentru ca domnul Mora să vină să-și prezinte punctul de vedere“, ne-a declarat Donțu. Oare despre ce punct de vedere ar mai putea fi vorba în contextul unei decizii definitive a instanței și a interpretării explicite al Curții Constituționale? Greu de spus. Oricum, senatorii-juriști vor să li se „comunice“ decizia CCR din 3 iulie și vor analiza dacă ea i se aplică lui Mora. Apoi, va fi dat și un vot în Comisia juridică și nu este exclus să se dea un vot și în plen. Prin urmare, nu este exclus să vedem cum votează aleșii dacă să respecte sau nu o decizie definitivă a Curții Supreme.
