22 de organizaţii non-guvernamentale au cerut, joi, întreruperea dezbaterile pe proiectul de modificare a Codului Rutier, pentru ca specialiştii care lucrează la Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) să îţi poată prezenta propunerile, rezultate din analiza traficului din cele mai mari oraşe din ţară, informează Mediafax.
Mai mult, ONG-urile au subliniat că deciza Senatului României de a discuta modificarea Codului Rutier, înainte de definitivarea documentelor PMUD, a fost cauzată de lipsa comunicării între instituţii şi de lipsa consultărilor reale.
Având în vedere prerogativele președintelui în ceea ce privește medierea între actorii sociali, precum și portofoliul ministrului pentru Consultare Publică și Dialog Civic, organizațiile semnatare au solicitat sprijinul celor doua instituții pentru a coordona eforturile de informare și dezbatere publică cu privire la PMUD.
„Pentru a facilita implementarea cât mai rapidă a PMUD este necesar ca modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 să se facă în acord cu dezbaterile ce vor urma analizei documentelor elaborate de specialiștii contractați de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Faptul că în Senatul României se discută o modificare a Codului Rutier chiar înainte ca experții să definitiveze documentele PMUD este o cauză a lipsei de comunicare între instituții și a lipsei consultărilor reale”, spun ONG-urile.
Reprezentanții societății civile mai arată că ar fi oportun ca documentele elaborate de cei peste 100 de specialiști să fie explicate tuturor actorilor interesați astfel încât aceste schimbări să fie înțelese și dezbătute în detaliu, înainte ca Planurile de Mobilitate Urbană Durabile să fie adoptate.
„Apoi, după ce principiile și argumentele acestui tip de planificare au fost înțelese, pot începe dezbaterile pe tema modificării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice”, mai spun ONG-urile.
Organizațiile semnatare sunt: Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Asociația ActiveWatch, Asociația „Salvați Bucureștiul”, Asociația ProDoMo, Asociația Help to Heart, Fundația Comunitară Mureș Asociația Mai Bine – Iași, Asociația ProBikeAddiction – Iași, Asociatia Bike Works – Galați, Fundația Progress, Asociația unDAverde – Târgu Mureș, Ordinul Arhitecților din România – filiala București, Asociația Visum pentru Educație și Cultură – Brașov, Asociația pentru Mobilitate Metropolitană, Asociația Peisagiștilor din România – filiala București, Asociația Clubul de Ciclism și Ecologie IașiBike, Asociația JCI Craiova (Junior Chamber International), Clubul de Cicloturism „Napoca”, Centrul de Resurse pentru participare publică, Asociația Pro Biciclo Urbo – Tg. Mureș, Asociatia Outhentic Cycling Romania și Federația Bicicliștilor din România.
Un număr de 40 de aleşi din toate partidele au elaborat un proiect al unui nou Cod Rutier prin care propun definirea şi sancţionarea şofatului agresiv, pe care îl consideră sursa principală de accidente.
Propunerea legislativă prevede la articolul 136 obligaţia conducătorilor de vehicule de a nu adopta un comportament agresiv în trafic. Astfel, demararea în trombă, circulaţia cu viteză la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, în scopul agresării sau intimidării conducătorului acestuia, folosirea repetată a semnalelor luminoase sau a claxonului pentru obligarea nejustificată a conducătorului vehiculului din faţă de a elibera banda de circulaţie, conducerea unui moped sau a unei motociclete pe o singură roată, circulaţia pe o altă bandă decât prima, cu viteză redusă nejustificat, împiedicând circulaţia regulamentară a vehiculelor care se deplasează în urma sa, mersul înapoi cu spatele în scopul agresării sau intimidării celorlalţi participanţi la circulaţie ar putea intra în categoria „şofat agresiv”.
Sancţiunile se înăspresc pentru efectuarea unor manevre interzise, asociate comportamentului agresiv în trafic, cum ar fi: deplasarea succesivă, neregulamentară, de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens; efectuarea manevrei de întoarcere a vehiculului prin folosirea frânei de ajutor; frânarea bruscă la revenirea pe bandă, imediat după ce conducătorului unui vehicul a efectuat o depăşire a unui vehicul, de natură a-l determina pe conducătorul acestuia din urma să schimbe brusc direcţia de mers sau să frâneze excesiv pentru a evita impactul; depăşirea neregulamentară a unei coloane oprite formată din vehicule obligate să oprească la pătrunderea într-o intersecţie, la trecerea la nivel cu calea ferată sau în alt caz de forţă majoră, în scopul de a plasa vehiculul în partea din faţă a coloanei.
În astfel de cazuri, şoferii riscă o amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (de la 6 la 8 puncte amendă, respectiv între 630 și 840 de lei) şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.
Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, necesitatea definirii şi sancţionării comportamentului agresiv în trafic. În textul propunerii legislative, aleşii definesc comportamentul agresiv drept ”efectuarea în mod voluntar a unor acţiuni sau manevre succesive, prevăzute în prezenta lege, în timpul conducerii, de către un conducător de vehicul, neconforme cu regulile de circulaţie sau de conducere preventivă, prin care aceasta stânjeneşte sau îi obligă pe ceilalţi participanţi la circulaţie să ia măsuri suplimentare pentru a preveni producerea unui accident sau a nu periclita siguranţa circulaţiei”.
