Puţin peste jumătate din actualii parlamentari sunt la primul mandat şi numai 12% dintre membrele Parlamentului sunt femei, arată un studiu efectuat de Institutul pentru Politici Publice, remis redacţiei România Liberă. De asemenea, 40% din parlamentarii care au migrat au câştigat un nou mandat, în ciuda iniţiativelor societăţii civile, care a construit numeroase platforme în care a arătat parcursul electoral al candidaţilor.
Citeşte şi Candidaţii în Parlament: Cercetaţii PENAL, nomazii, CHIULANGIII şi rudele
53% din membrii actualului Parlament se află la primul mandat, faţă de 61%, în 2008. 210 deputaţi şi 102 senatori nu au mai fost niciodată în Parlament. 5% dintre actualii parlamentari au mai fost deputaţi sau senatori în mandate anterioare, fie între 2004 si 2008- fie chiar între 2000 si 2004, revenind în actualul Parlament odată cu alegerile din decembrie.
12% dintre parlamentari sunt femei, procent în creştere faţă de fostul legislativ, din cauza sporirii numărului de parlamentari. 13% sunt deputate, iar 7% sunt senatoare. Astfel, din 412 deputaţi, 55 sunt femei (21 – PSD, 12 PNL, 10 – PP-DD, 9 – PDL, 2 PC şi o reprezentantă a Minorităţilor Naţionale), iar din 176 de senatori, 12 sunt femei (5 – PSD, 2 – PNL, 2 – PP-DD, 1 – PDL, 1 – UDMR şi 1 PC), potrivit raportului realizat de Institutul pentru Politici Publice.
Aşa cum remarcă IPP, rata de înnoire a parlamentarilor, preconizată pentru noul legislativ, nu este atât de mare pe cât se anticipa, iar partidele politice nu promovează femeile în funcţii de decizie (nu există nici o femeie în Birourile permanente ale celor două Camere) şi doar cinci femei sunt preşedinte al unei Comisii Permanente, din cele 67 de comisii din Parlament. Partidul care nu are nici o femeie reprezentantă în Parlamentul României este UNPR.
Citeşte şi Parlamentarii, luaţi la bani mărunţi de alegători. Vezi ce au făcut aleşii noştri patru ani
O altă concluzie prezentată de Institutul pentru Politici Publice este că 40% dintre parlamentarii care au migrat din partidul în care au fost aleşi în 2008-2012 au câştigat un nou mandat. Astfel, din cei 202 deputaţi realeşi, 11 şi-au schimbat apartenenţa faţă de partidul alături de care candidau în 2008 (Laurenţiu Chirvăsuţă – de la PSD la UNPR, Georgică Dumitru – de la PDL la PC, Monica Maria Iacob -Ridzi – de la PDL la PP-DD, Constantin Mazilu – de la PSD la UNPR, Romeo-Florin Nicoară PNL la PP-DD, Dumitru Pardău de la PDL la PNL, Gheorghe Roman de la PDL la PSD, Valentin Rusu de la PDL la PNL, Valeriu Andrei Steriu de la PSD la UNPR, Ion Tabugan de la PNL la UNPR şi Eugen-Constantin Uricec de la PDL la PSD).
În ceea ce priveşte Senatul, din cei 74 senatori realesi, 16 aparţin, în prezent, unui alt partid/grup parlamentar faţă de alegerile din 2008 (Mircea Marius Banias – de la PDL la PC, Valentin-Gigel Calcan – de la PDL la PSD, Cătălin Croitoru – de la PDL la PSD, Petru Filip – de la PDL la PSD, Florina-Ruxandra Jipa de la PSD la PP-DD, Dan-Mihai Marian – de la PNL la PDL, Petru-Şerban
Mihăilescu de la PSD la UNPR, Gabriel Mutu – de la PDL la PSD, Vasile Nistor – de la PDL la PC, Mihai Niţă – de la PDL la PC, Gabriel Oprea – de la PSD la UNPR, Dorin Păran – de la PDL la PNL, Mihaela Popa- de la PDL la PNL, Iosif Secăşan – de la PD la PNL, Georgică Severin – de la PDL la PSD şi Toma Ion – de la PSD la UNPR).
Cei mai mulţi parlamentari sunt ingineri (33%) şi economişti (21%), faţă de membrii legislaturii 2008-2012, unde predominau juriştii şi notarii.
Media de vârstă la Camera Deputaţilor este 48 de ani, mai scăzută decât la Senat (51 de ani). Cea mai tânără deputată este Elena Cătălina Ştefănescu (PSD), în vârstă de 25 de ani, iar cel mai tânăr senator este Cristian Daniel Florian, PDL, care are 36 de ani. Seniorii de vârstă sunt deputatul Dinu Giurescu, PC – 86 de ani si senatorul PC, Eugen Durbacă – 70 de ani.
Citeşte şi Băsescu: Votul uninominal a fost o GREŞEALĂ. Nu se poate introduce decât atunci când e echilibru
Numărul suplimentar de 117 mandate din actuala legislatură este cauzat de sistemul folosit în alegerea senatorilor şi deputaţilor, explică IPP. Astfel, au fost alocate cu 78 de mandate mai mult la Camera Deputaţilor şi cu 39 de mandate în plus la Senat. Puterea are aproximativ 70% din mandate (USL şi minorităţile naţionale, 413 parlamentari), iar Opoziţia, 30% din mandate (175 parlamentari ARD, PP-DD şi UDMR).