Onestitatea unui om politic roman poate fi apreciata si dupa cantitatea de laturi aruncate asupra sa. Monicai Macovei i-au fost inventate o betie crunta, un tata securist si un mandat de perchezitie semnat in alb. Dan Voiculescu, neobosit, prolific si inventiv, tot timpul de-a dreapta lui Tariceanu, a gasit chiar si o „victima”. O namila de om, cu profil de macelar, condamnat inainte de '89 pentru luare de mita, a marturisit ca si azi ii e frica de „pumnii in cap” pe care i-ar fi incasat de la neiertatoarea Monica.
Orice observator familiarizat cu metehnele presei romanesti a inteles imediat cat de redutabila e Macovei, din moment ce a reusit sa-i aduca in aceeasi tabara pe rottweilerii mogulilor de presa, care altfel se sfasie intre ei in viata de zi cu zi. Pana si cei mai sceptici au inteles ca reforma justitiei este reala si afecteaza interesele oligarhilor.
Avand excelenta experienta a cooperarii directe, Comisia a transmis discret semnale ca ar prefera-o alaturi pe Monica Macovei. In vara am aflat pe „surse” de la Comisie candidatii doriti de Bruxelles, Macovei si Kuneva, si portofoliile ce puteau sa le fie alocate: imigratia si protectia consumatorului.
La Bucuresti, autoritatile s-au facut ca nu pricep si Barroso s-a trezit in birou cu un personaj caragialesc, gata sa se jure pe mormintele si sangele strabunilor. A returnat coletul, transmitandu-i nefericitului premier roman ca trebuie sa mai incerce o data. Asa a ajuns la Bruxelles un functionar fara anvergura. Comisia i-a dat Meglenei protectia consumatorului, dar Romania nu a mai primit importantul portofoliu al imigratiei (rezervat Monicai Macovei), ci… multilingvismul.
Partea plina a paharului e ca Macovei a ramas sa continue ce a inceput. Dar ii va fi mult mai dificil. In trecut independenta ei politica a fost un atu, caci Macovei avea drept principal aliat Comisia Europeana. Dar, o data ce politicienii s-au vazut cu sacii in caruta aderarii, independenta devine un punct vulnerabil. In afara lui Basescu, care o considera „capricioasa, brutala, dar de buna credinta”, ministrul Justitiei nu are aliati puternici.
Si totusi, Monica Macovei e cel mai important castig al politicii romanesti dupa 2004. In august, Franco Frattini intuia acest capital politic, spunand ca Monica Macovei „este o investitie politica pentru Romania”. Macovei a reusit acolo unde ceilalti „civici” au abandonat lupta, fiind cuprinsi de dureri de sale sau, mai grav, de crampe la stomac cand au dat nasul cu sistemul.
Deocamdata, PD pare sa o sustina pe Monica Macovei mai mult de gura lui Basescu. Dar relatia PD cu popularul ministru al Justitiei va da in viitorul apropiat masura instinctului si viziunii liderilor Partidului Democrat.