În interiorul PSD a început competiția pentru șefia Curții de Conturi, iar liberalii speră să obțină și ei unul din cele șase posturi vacante. Printre doritori se numără Niculae Bădălău (PSD) și Anca Boagiu (PNL), beneficiari ai unei noi legi care le permite și inginerilor să ocupe posturi la Curtea de Conturi.
Mandatul președintelui Curții de Conturi Nicolae Văcăroiu expiră în luna octombrie și atunci vor părăsi instituția atât vicepreședintele Doina Dascălu cât și alți patru membri ai plenului instituției. Parlamentul urmează să voteze numiri pentru aceste posturi, mandatele fiind de nouă ani de zile, iar salariile ajungând la 16.000 de lei.
Shhaideh, legată de minister
Tentația privilegiilor și a stabilității este mare iar în partide au început negocierile pentru posturile vacante. PSD, care deține majoritatea, va avea postul de președinte și vrea să ocupe toate posturile rămase libere. Șefia instituției este dorită de președintele executiv al PSD, Niculae Bădălău. De altfel, Bădălău a orchestrat modificarea legii de către Parlament, astfel încât la Curtea de Conturi să poată ajunge și cei care au studii inginerești, nu doar cei cu diplome în economie sau drept. Or, Bădălău este de meserie inginer în construcții. Liviu Dragnea are, însă, rezerve, să-l susțină pe Bădălău pentru acest post, tocmai pentru a evita acuzațiile că PSD a modificat legea Curții de Conturi special pentru acesta. Pe de altă parte, Bădălău este urmărit penal pentru trafic de influență.
În interiorul PSD sunt vehiculate și alte nume precum cel al Ministrului Dezvoltării Sevil Shhaideh și cel al lui Viorel Ștefan, fost ministru al Finanțelor. La nivel oficial, Dragnea a dezmințit varianta Shhaideh. ”Nu. Din partea partidului nu e o propunere și eu în Parlament nu aș vota-o, dintr-un motiv foarte simplu: trebuie să ramână în guvern. Și va spun foarte sigur că Sevil Shhaideh nu are acest gând”, a comentat Dragnea. Shhaideh, în calitate de ministru al Dezvoltării, îmaprte banii către baronii locali. Dacă ar accepta mutarea lui Shhaideh la Curtea de Conturi, PSD ar trebui să trimită președintelui Klaus Iohannis o altă propunere pentru acest post.
Solicitarea PNL
De cealaltă parte a baricadei, liberalii solicită un post din șase pentru Anca Boagiu, invocând faptul că PNL are 20% din fotoliile parlamentare. De remarcat că Anca Boagiu a absolvit în 1995 Facultatea de Contrucții a Universității Ovidius, Secția Hidrotehnică. Practic, și Boagiu ar putea beneficia de prevederea privind studiile inginerești. Însă, împărțirea locurilor pe baza algoritmului parlamentar este doar o cutumă, nu este prevăzută de nicio lege. Acum, PSD le-a transmis liberalilor că au deja patru posturi la Curtea de Conturi din cele 18, afirmă surse parlamentare. Și aceasta pentru că în 2011, fostul PDL a ocupat toate posturile vacante în această insituție, încălcând cutuma parlamentară. Între timp, PDL a fuzionat cu PNL, iar de aici interpretările diferă. PSD susține că nu mai are nicio o obligație, din moment ce o parte din actualul PNL a încălcat cutuma și oricum liberalii au 20% din locurile din instituție.
Liberalii susțin că oamenii respectivi sunt ”ai lui Traian Băsescu”, că PNL nu a încălcat niciodată cutumele parlamentare și că negocierile trebuie să vizeze strict posturile vacante la ora actuală.
O situație similară s-a petrecut acum câteva luni de zile, când PNL a solicitat un post în conducerea BNR, pentru Eugen Nicolăescu. Inițial, Dragnea s-a opus dar, ulterior, s-a răzgândit și a acceptat propunerea PNL. Dragnea a avut nevoie de sprijinul PNL pentru debarcarea lui Mișu Negrițoiu din fruntea ASF, după ce ALDE a refuzat să sprijine acest demers.
Președintele promulgă o lege la limita Constituției
Până acum câteva luni de zile, Legea Curții de Conturi (94/1992) prevedea că pentru a intra în conducerea instituției trebuie îndeplinite următoarele condiții– studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum zece ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire profesională temeinică. Bădălău, care este de profesie inginer, nu și-ar fi putut depune candidatura. El a obținut, la 48 de ani, o diplomă de drept, la Universitatea Bioterra, dar nu are experiența necesară în domeniu.
Consiliul Legislativ avertizează
Însă, legea a fost schimbată în Senat, și mai nou prevede că sunt necesare ” studii superioare economice, juridice sau inginerești, vechime de minimum zece ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire profesională temeinică”.
Motivarea oficială a acestui amendament – ”persoanele cu studii superioare de inginerie sunt necesare desfășurării activităților specifice Curții de Conturi, așa cum rezultă din structura acesteia, organizată pe 12 departamente.” Amedamentul privind studiile inginerești a fost depus chiar de Bădălău și viza un proiect de lege care nu avea nicio legătură cu subiectul. În iunie 2016, un grup de nouă senatori PSD a depus o inițiativă legislativă pentru a modifica și completa Legea Curții de Conturi. Aceștia solicitau introducerea unui alineat nou, prin care se prevedea ca soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor ai auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi să beneficieze de pensie de urmaș. În noiembrie 2016, proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, apoi a ajuns în Senat. Pe 16 mai 2017, proiectul a ajuns în Comisiile de Buget şi Muncă din Senat, unde Bădălău a depus amendamentul privind studiile inginerești. Legea a fost votată de plenul Senatului, inclusiv cu acest amendament, iar în 26 iunie a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Consiliul Legislativ a atras atenția, într-un document care viza o propunere identică a deputatului Tudor Ciuhodaru, că introducerea studiilor inginerești încalcă prevederile constituționale, potrivit cărora Curtea de Conturi are atribuții de control financiar. Însă, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea, fără a se adresa Curții Constituționale (CCR), forul abilitat să analizeze astfel de obiecții.
